Participarea unei delegații a României conduse de președintele Nicușor Dan la Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie), participarea României, în cadrul Summitului, ca stat fondator, la inițiativa NATO privind Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență, continuarea discuțiilor pe marginea formării unui nou guvern după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, suspendarea de către Tribunalul București a hotărârilor Congresului extraordinar al PNL din 21 iunie etc reprezintă o parte dintre evenimentele interne ale perioadei 6-10 iulie 2026.

Summitul NATO de la Ankara/ Delegația României, condusă de președintele Nicușor Dan
* Președintele Nicușor Dan a participat la Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie), conducând o delegație din care au făcut parte ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.
Președintele Nicușor Dan a avut, la 7 iulie, în marja Summitului NATO, o întrevedere cu delegația Congresului Statelor Unite ale Americii la Summitul NATO. Din delegație au făcut parte senatoarea Jeanne Shaheen, membră în Comisia pentru Relații Externe, senatorul Mike Rounds, membru în Comisia pentru Forțe Armate, senatorul Christopher Coons, din Comisia pentru Relații Externe, senatorul Dick Durbin, din Comisia Juridică și Mike Turner, membru al Camerei Reprezentanților.
În marja participării la summit, Nicușor Dan a avut, la 8 iulie, și o serie de întâlniri bilaterale cu: premierul Canadei, Mark Carney, cu premierul demisionar al Marii Britanii, Keir Starmer, cu omologul sud-coreean, Lee Jae Myung.
Președintele Nicușor Dan a transmis, în context, la 8 iulie, că România rămâne angajată în extinderea rolului său de actor stabilizator la Marea Neagră și pe Flancul estic al NATO, sprijinind Ucraina și Republica Moldova și implicându-se activ în cadrul formatului București 9 (B9), pentru întărirea securității regionale și a rezilienței.
Nicușor Dan a declarat, la 8 iulie, într-o conferință de presă, la finalul Summitului, că a fost semnat Acordul privind contracararea dronelor între România și Ucraina. 'Am semnat acordul ăsta cu Ucraina. O să existe chiar luna aceasta o vizită a unei delegații foarte consistente ucrainene în România în care să avansăm din punct de vedere tehnic și sunt optimist că o să ajungem la rezultate într-un interval de câteva luni'.
În aceeași zi, președintele român a scris pe rețeaua X că Summitul NATO s-a finalizat cu o declarație (Declarația Summitului NATO de la Ankara), care reprezintă o dovadă că aliații și-au respectat angajamentele în ceea ce privește cheltuielile pe apărare și că și-au reafirmat ''angajamentul ferm'' față de clauza apărării colective inclusă în articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic.

Summitul NATO de la Ankara/ MApN: România, Bulgaria și Turcia extind misiunile de combatere a minelor marine din Marea Neagră
* Ministrul Apărării Naționale a anunțat, la 8 iulie, că a semnat, în marja Summitului NATO de la Ankara, Amendamentul la Memorandumul de Înțelegere între Guvernele României, Bulgariei și Turciei privind constituirea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea TG), în vederea extinderii misiunilor la protecția infrastructurii critice submarine.
Potrivit unui comunicat al MApN, semnarea documentului în cadrul Summitului NATO a evidențiat angajamentul comun al României, Bulgariei și Turciei pentru întărirea securității la Marea Neagră și pentru dezvoltarea cooperării aliate în domeniul maritim. Memorandumul de Înțelegere privind constituirea Grupului operativ a fost semnat la 11 ianuarie 2024 de către miniștrii apărării din cele trei țări, instituind prima inițiativă trilaterală de acest tip a celor trei state aliate riverane Mării Negre.

Summitul NATO de la Ankara/ România devine stat fondator al Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență
* Ministerul Finanțelor a anunțat, la 8 iulie, că România va deveni stat fondator al noii Bănci pentru Apărare, Securitate și Reziliență /Defense, Security and Resilience Bank (DSRB), instituție financiară internațională dedicată finanțării proiectelor din domeniile apărării, infrastructurii critice și rezilienței, iar Bucureștiul va găzdui biroul regional al băncii pentru flancul sudic.
Prin statutul de țară fondatoare, România va avea acces la un nou instrument financiar internațional și la mecanismele de decizie prin care vor fi orientate finanțările către proiecte relevante pentru securitatea regională, infrastructura critică și dezvoltarea industriei de apărare, mai arată Ministerul Finanțelor.
Și președintele Nicușor Dan, a anunțat, la 7 iulie, pe Facebook, alăturarea României la noul proiect. 'România s-a alăturat azi, la Ankara, aliaților care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, coordonată de Canada. Noua instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii.', a scris Nicușor Dan pe Facebook.
Inițiativa privind noua Bancă pentru Apărare, Securitate și Reziliență este prevăzută în cadrul unei declarații semnate și de președintele român, Nicușor Dan, în cadrul Summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie).
România s-a alăturat astfel, la 7 iulie, inițiativei pentru apărare și securitate alături de Canada, Belgia, Luxemburg, Turcia, Grecia, Albania, Ucraina și Letonia, se arată în declarația publicată de liderii acestor țări.

Summitul NATO de la Ankara/ Radu Miruță i-a transmis omologului ucrainean ca dronele să se autodetoneze când intră în apele teritoriale românești
* Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a precizat, la 7 iulie, prezent la Summitul NATO de la Ankara, că i-a transmis omologului ucrainean ca orice dronă din țara vecină să fie programată să se autodetoneze când intră din greșeală în apele teritoriale românești.
Radu Miruță a mai spus și că are discuții privind sporirea prezenței de capabilități de apărare antiaeriană în România, în special după incidentul cu dronă de la Galați, și trei țări se află în discuții 'avansate' pe această temă.
Ministrul Apărării a mai afirmat că la nivelul NATO se discută despre cea mai bună soluție tehnică de apărare împotriva dronelor.
Ministrul Apărării a participat și la Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare/NATO Security and Defence Industry Forum (NSDIF), care s-a desfășurat, în marja Summitului NATO.

Discuții privind formarea unui nou guvern; PSD vrea refacerea vechii coaliții; președintele Dan: răspunsul trebuie să vină de la liderii partidelor parlamentare

* Președintele AUR, George Simion, a transmis, la 6 iulie, un mesaj președintelui Nicușor Dan, cerându-i să numească un premier.
Totodată, liderul AUR i-a solicitat premierului interimar, Ilie Bolojan, să plece de la Palatul Victoria. ''Ceasul 12: Nicușor, nominalizează un premier ACUM! Bolojan, pleacă din Palatul Victoria. Români, HAI!'', a scris el pe Facebook.

* Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, la 6 iulie, că un prim pas pentru a începe negocieri cu privire la un viitor guvern ar fi ca PNL să renunțe la acele hotărâri pe care le-a luat în forurile de conducere, potrivit cărora că nu va mai face alianță cu social-democrații. Întrebat ce nu va ceda în cazul în care vor începe negocierile pentru un nou guvern, Grindeanu a răspuns: ''Nu cedez interesul românilor, în rest, orice altceva'.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a mai afirmat că în principiu agreează un guvern de armistițiu, dar că social-democrații nu susțin un executiv condus de Siegfried Mureșan, deoarece acesta ar fi ''un Bolojan mai mic''.

* Președintele Nicușor Dan a menționat, la 8 iulie, la Ankara, la finalul Summitului NATO, că 'foarte probabil', luni, 13 iulie, se va întâlni cu liderii partidelor din fosta coaliție de guvernare. Nicușor Dan a fost întrebat dacă se va întâlni luni cu partidele politice.
În context, președintele a mai menționat că a avut discuții 'cu toată lumea' în această perioadă, dar că nu s-ar degaja încă o soluție. 'În momentul acesta, strict în momentul acesta, eu nu simt că se degajează o soluție. (...) La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluția de majoritate pe care o văd și o să le adresez rugămintea să nu-mi spună numai mie, să vă spună și dumneavoastră, pentru că au principala responsabilitate', a afirmat șeful statului.
Întrebat dacă partidele politice vor veni cu aceleași poziții de propunere de premier (Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan), președintele a mai declarat că în momentul de față cele două propuneri de premier, nu au șanse să strângă o majoritate parlamentară. Nicușor Dan a subliniat că majoritatea parlamentară nu este la președinte, ci răspunsul trebuie să vină de la liderii partidelor parlamentare.

* La 9 iulie, Partidul Social Democrat a făcut apel, într-un comunicat, către toți parlamentarii și către liderii partidelor politice să adopte 'o conduită constructivă' pentru instalarea unui Guvern cu puteri depline, care să poată gestiona problemele acute ale cetățenilor și ale economiei naționale.
'Avem datoria ca săptămâna viitoare să prezentăm această majoritate președintelui României, pentru desemnarea unui premier care să-și asume soluțiile de redresare economică. Refuzul dialogului politic și invocarea unor condiții disproporționate, care adâncesc criza sau care zădărnicesc deliberat orice soluție politică de compromis, afectează în mod direct interesele celor care ne-au votat, indiferent de opțiunile lor politice', a mai transmis PSD.

Ministerul Educației: rata de promovare la prima sesiune a Bacalaureatului - 74,8%; rata de promovare în 2025 - 74,3%
* Rata de promovare la prima sesiune a examenului de Bacalaureat este de 74,8%, a informat, la 7 iulie, Ministerul Educației și Cercetării.
Rezultatele înregistrate la probele scrise din cadrul sesiunii iunie - iulie a examenului național de Bacalaureat 2026 (prima afișare) au fost publicate marți pe pagina web dedicată și în centrele de examen.
Anul trecut, rata de promovare la prima sesiune a examenului de Bacalaureat a fost de 74,3%.
Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi afișate în data de 13 iulie.

Tribunalul București a suspendat hotărârile Congresului din 21 iunie
* Tribunalul București a admis, la 8 iulie, o nouă acțiune introdusă de unii membri ai PNL, contestatari ai lui Ilie Bolojan, și a dispus suspendarea hotărârilor luate de Congresul extraordinar din 21 iunie, prin care a fost adoptat un nou Statut și a fost aleasă o nouă conducere. Conform tribunalului, decizia este executorie de drept, cu drept de apel în termen de cinci zile de la pronunțare.
În cadrul unei întâlniri informale a PNL din 9 iulie, liderii partidului au stabilit că PNL va funcționa în continuare conform statutului adoptat în iulie 2025.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a spus, la 10 iulie, la RFI, că Partidul Național Liberal ar putea organiza un nou Congres în august sau septembrie.
Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului, el fiind de altfel singurul candidat.
La congres au fost adoptate și două hotărâri. Prima reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD.

Curtea de Apel București a anulat decizia lui Ilie Bolojan de înființare a Comitetului pentru legile Justiției
* Curtea de Apel București (CAB) a admis, la 6 iulie, o cerere depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept și a anulat decizia premierului interimar, Ilie Bolojan, de înființare, la Palatul Victoria, a unui Comitet de analiză a legilor Justiției.
Decizia CAB nu este definitivă și vine în completarea unei alte decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție din luna martie 2026, când a fost suspendată activitatea comitetului.
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției a fost înființat în decembrie 2025, prin decizia premierului Ilie Bolojan, fiind format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți. Grupul își propunea să analizeze legile Justiției, în urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la publicația Recorder, care susțineau existența unor probleme grave la instanțe și parchete. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Liviu Tatu, editor online: Simona Aruştei)