Vizita președintelui Israelului, Isaac Herzog, în România, ședința CSAT pe tema Summitului NATO de la Ankara, discuțiile pe marginea formării unui nou guvern, ca urmare a demiterii Guvernului Bolojan și a respingerii de către parlament a Guvernului Veștea, răspunsul oferit de Ucraina cu privire la drona autodetonată la Constanța, în 5 iunie 2026, decizia AUR de a demara procesul de suspendare a președintelui, sesizarea CCR de către guvern pentru soluționarea unui conflict de natură constituțională între executiv și ÎCCJ, măsuri de poprire a ROMATSA în procedura de executare silită inițiată de Pfizer etc reprezintă o parte dintre evenimentele interne ale perioadei 29 iunie - 3 iulie 2026.

Vizita președintelui Israelului, Isaac Herzog, în România; Herzog: Israelul și România nu sunt doar partenere, sunt și prietene
* Relația dintre România și Israel este puternică la nivel politic, economic și uman, a declarat, la 29 iunie, președintele Nicușor Dan, în cadrul unei declarații comune susținute alături de omologul israelian, Isaac Herzog, aflat în vizită în România.
Președintele român a subliniat caracterul istoric al acestei relații, evidențiind că 'un liant este comunitatea israelienilor care sunt originari din România, care au contribuit la construcția și dezvoltarea Statului Israel'.
La rândul său, președintele Israelului, Isaac Herzog, a declarat că Israelul și România nu sunt doar partenere, sunt și prietene. El a spus că vizita sa de stat este 'un simbol al legăturii speciale între popoarele noastre, care își au rădăcinile în secole de istorie evreiască în România'.
Președintele Herzog s-a aflat în vizită oficială în România, la invitația președintelui român. Vizita are loc și în contextul participării Președintelui israelian la ceremoniile dedicate comemorării a 85 de ani de la Pogromul de la Iași.

Ședința CSAT pe tema Summitului NATO de la Ankara
* Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit la Palatul Cotroceni, la 29 iunie, având pe ordinea de zi obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara (6-7 iulie) și forțele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara țării în 2027.
Conform Administrației prezidențiale, Summitul NATO de la Ankara reprezintă o ocazie de readucere în atenția aliaților la cel mai înalt nivel a situației complicate din regiunea Mării Negre și a consecințelor pe care agresiunea rusă le are la nivel regional și asupra României, prin incidente precum cele cu drone. Pentru România, mizele reuniunii sunt clare și țin inclusiv de reconfirmarea și consolidarea profilului țării noastre de aliat de încredere al NATO care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică.
Armata României va asigura, pentru forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara țării în 2027, un efectiv de 5.358 de militari și civili. Dintre aceștia, 2.786 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului, 1.801 militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, iar 771 de militari vor fi în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații posibil a fi asumate, a mai transmis Administrația prezidențială după CSAT.
Ministerul Afacerilor Interne va putea participa anul următor la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști, dintre care 39 vor participa la misiuni și operații în afara țării, iar 2.565 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin.

Discuții privind formarea unui nou Guvern: Sorin Grindeanu ar accepta rotativa, dar cu PSD care să dea primul premierul; Ilie Bolojan propune un guvern de armistițiu
* Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, la 29 iunie, că a fost de acord, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni, cu propunerea liderului UDMR, Kelemen Hunor, de a se face un guvern format din PSD, PNL și UDMR, dar liderul PNL, Ilie Bolojan, nu ar fi fost de acord.

* Președintele Nicușor Dan a declarat, la 30 iunie, în contextul unui dejun de lucru cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, în legătură cu afirmațiile sale că PNL și-a schimbat poziția, că în cadrul negocierilor de la Cotroceni a fost explicit faptul că PNL susține un Guvern minoritar PSD. El a adăugat că i-ar fi plăcut ca liberalii să spună 'onest' că și-au reconsiderat poziția. 'Mi-ar fi plăcut, în mod onest, să se spună: ne-am reconsiderat poziția, să nu intervină toată dezbaterea asta inutilă, asta e tot', a spus Nicușor Dan.
Președintele Nicușor Dan a mai afirmat, în context, că în situațiile anterioare în care se discuta susținerea unui nou Guvern era o așteptare rezonabilă că va fi votat de Legislativ, dar 'acum este o certitudine că nu trece'.
Președintele a subliniat că, 'în orice situație excepțională, Parlamentul se poate reuni pentru a complini aceste lipsuri și, foarte important, există acord politic pe respectarea bugetului, pe deficit, pe PNRR, pe SAFE, pe OCDE'.

* Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat, la 30 iunie, într-o emisiune la TVR 1, că președintele Nicușor Dan nu a agreat propunerea susținută de PNL, USR și UDMR ca europarlamentarul Siegfried Mureșan să fie desemnat prim-ministru. 'În discuția pe care am avut-o la Cotroceni, domnul președinte nu a agreat asemenea propunere. Nu am văzut că există o deschidere pentru asta', a spus Bolojan.
'Pe Siegfried Mureșan nu-l punem între paranteze, dar dânsul a fost o propunere, pe care PSD a respins-o la susținere și atunci a fost o logică, că dacă nu există o susținere nu se mai fac nominalizări, ceea ce s-a văzut, deși eu cred că pentru a putea lua decizii corecte e bine să ai două propuneri, ceea ce s-a și făcut, în așa fel încât să poți, analizând plusurile și minusurile fiecărei propuneri, să faci o desemnare cât mai corectă din punct de vedere al șanselor', a mai spus Bolojan.
Președintele Partidului Național Liberal (PNL) a mai spus că are o relație civilizată cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, însă nu va susține un guvern condus de acesta. El a precizat că PNL ar putea susține pentru funcția de premier un alt reprezentant al PSD, însă fără ca formațiunea pe care o conduce să intre la guvernare alături de social-democrați.

* Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, la 1 iulie, că este gata să semneze 'pe loc' acordul politic dintre partide care ar putea să deblocheze situația politică, dar cu condiția ca liderul PNL, Ilie Bolojan, să vină să îl semneze la rândul său, iar PNL să susțină prin vot un guvern minoritar PSD.
Întrebat dacă este de acord ca la guvernare să existe o rotativă, cu PSD, pe de o parte, și cu PNL-USR-UDMR, pe de altă parte, și dacă este de acord ca Siegfried Mureșan să fie prim-ministru din partea polului de dreapta, Sorin Grindeanu a declarat că este de acord cu rotativa la guvernare atât timp cât PSD este primul care dă premierul, adăugând că nu are nimic împotriva lui Siegfried Mureșan.

* Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat, la 1 iulie, după apelul lui Sorin Grindeanu că va semna acordul politic, că e greu de presupus că un guvern în care se reface din nou coaliția mai poate funcționa, el adăugând că nu pot fi decât guverne minoritare sau o formă de guverne de tip armistițiu, cu durată cât se poate de clară, pentru a ieși din blocaj.
'Domnul Grindeanu, față de discuția care a blocat o evoluție în stabilirea unui acord politic, are o schimbare de ton acum, pentru că data trecută, când am discutat, deci acum câteva zile, înainte de a desemna pe domnul Siegfried Mureșan candidatul la funcția de prim-ministru din partea coaliției de centru-dreapta, de comun acord cu USR și UDMR, a afirmat că nu acceptă decât o susținere din partea partidelor de dreapta pentru un premier PSD în persoana dânsului, așa cum fusese desemnat sau propus de către PSD, ceea ce a blocat discuțiile. Acum înțeleg că e de acord și cu o propunere de guverne succesive, dar asta înseamnă că prima dată solicită, să spunem, sprijin pentru un guvern PSD. Problema de bază pe care o avem și care îngreunează foarte mult orice fel de acord este pierderea încrederii între partidele politice, în principal în PSD', a spus premierul interimar Ilie Bolojan în podcastul Friendly Fire cu Moise Guran și Vlad Petreanu.

Bolojan: Guvernul a sesizat CCR pentru soluționarea unui conflict de natură constituțională între executiv și ÎCCJ
* Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, la 2 iulie, că în ședința de Guvern s-a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în legătură cu plata restanțelor salariale din zona de Justiție. El a susținut că 'instanța perturbă direct echilibrul bugetar național', act ce reprezintă 'o ingerință directă' în activitatea executivă a statului.
Înalta Curte de Casație și Justiției (ICCJ) a acuzat Guvernul, în aceeași zi, de 'presiuni asupra justiției' în legătură cu sesizarea privind plata restanțelor salariale din zona de justiție. ÎCCJ a susținut că este fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia.

AUR a decis demararea procesului de suspendare a lui Nicușor Dan
* Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că a decis, la 1 iulie, în cadrul Consiliului Național de Conducere (CNC), demararea procesului de suspendare a lui Nicușor Dan și începerea procedurilor pentru organizarea alegerilor anticipate, conform unui comunicat al formațiunii politice.

Măsuri de poprire a ROMATSA în procedura de executare silită inițiată de Pfizer
Regia autonomă ROMATSA (Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian) a fost notificată de către EUROCONTROL cu privire la instituirea, la data de 30 iunie 2026, a unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie în cadrul unei proceduri de executare silită inițiate de compania Pfizer România împotriva statului român, pentru o sumă totală de 3,42 miliarde de lei (principal și dobânzi), la care se adaugă cheltuieli de recuperare de 18,565 milioane de euro.
La 2 iulie, premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat că firma ROMATSA și avocații Guvernului României vor depune săptămâna viitoare o contestație în Belgia la procedura de blocare a conturilor ROMATSA. Acesta a explicat că blocarea conturilor ROMATSA a fost generată de faptul că România, la fel ca Polonia, a pierdut un proces cu firma Pfizer, referitor la vaccinurile din pandemie.
La rândul său, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că blocarea conturilor ROMATSA nu a fost instituită pentru că societatea ar fi parte în litigiul cu Pfizer, ci pentru că Pfizer a obținut, într-o instanță în Belgia, o măsură asupra acestor sume care urmau să ajungă în România.

MApN: Răspunsul Ucrainei privind drona de la Constanța din 5 iunie
* Ministerul Apărării Naționale a informat, la 3 iulie, că omologii din Ucraina au transmis că incidentul din Portul Constanța din 5 iunie a fost unul 'izolat', cauzat 'cel mai probabil de acțiunile de război electronic ale Federației Ruse'.
'Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la cele 14 întrebări adresate de ministrul Radu Miruță legate de incidentul produs în data de 5 iunie 2026, în Portul Constanța. Partea ucraineană a confirmat că, în după-amiaza zilei de 4 iunie, în apropiere de Sevastopol, la o distanță de aproximativ 250 km de țărmul românesc, au pierdut comunicațiile cu patru drone navale (USV) Sargan-3000 care se îndreptau către zona de Est a Mării Negre. Din acel moment, forțele ucrainene nu au mai avut niciun control asupra traiectoriilor celor patru drone și nu au mai reușit reluarea comunicării', se arată într-un comunicat al MApN transmis, la această dată, AGERPRES.

Ministerul Educației a amânat proba scrisă la disciplina obligatorie a profilului de la Bacalaureat din 30 iunie pentru 1 iulie
* Ministerul Educației și Cercetării a anunțat, la 29 iunie, că proba scrisă la disciplina obligatorie a profilului (matematică/istorie) - proba Ec) din cadrul examenului național de Bacalaureat, programată în ziua de marți, 30 iunie, a fost amânată pentru 1 iulie. Măsura a fost luată în contextul prognozei emise de meteorologi, respectiv Cod Roșu de caniculă.
În perioada 8-17 iunie s-au desfășurat probele orale și digitale ale examenului de bacalaureat, în timp ce în perioada 29 iunie - 3 iulie au avut loc probele scrise. Rezultatele finale vor fi afișate pe 13 iulie.

MApN: Dronă cu încărcătură explozivă - descoperită în zona comunei Luncavița din județul Tulcea
Ministerul Apărării Naționale a informat, la 30 iunie, că a fost anunțat că la 29 iunie, în zona localității Rachelu, comuna Luncavița, județul Tulcea, a fost semnalată prin apel la Serviciul 112 de către un localnic existența unor fragmente de dronă.
Cazul este preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Datele preliminare rezultate în urma evaluărilor efectuate de specialiști indică faptul că fragmentele provin de la o dronă utilizată în atacurile executate de Federația Rusă asupra infrastructurii portuare ucrainene în luna aprilie 2026, anterior măsurilor de consolidare și adaptare a apărării aeriene adoptate după incidentele grave de la Galați, a menționat MApN.

Tribunalul București a suspendat Hotărârea Consiliului Național al PNL din 19 iunie referitoare la convocarea Congresului Extraordinar din 21 iunie
* Tribunalul București a suspendat, la 1 iulie, executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie referitoare la convocarea Congresului Extraordinar al formațiunii politice din 21 iunie. Contestația a fost depusă de 18 liberali care l-au susținut pe Adrian Veștea.
Partidul Național Liberal a transmis, în aceeași zi, că decizia pronunțată de Tribunalul București nu influențează în mod direct partidul, ci doar suspendă anumite hotărâri, iar conducerea aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie își exercită pe deplin atribuțiile și hotărârile Congresului sunt în vigoare.
Potrivit liberalilor, suspendarea produce efecte numai pentru viitor, iar Congresul a avut deja loc și, prin urmare, această hotărâre judecătorească nu poate afecta hotărârile adoptate de Congres.

Tribunalul București: Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă, cercetat sub control judiciar
Tribunalul București a decis, la 2 iulie, că Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă, soția acestuia și cei trei fii ai lor vor fi cercetați sub control judiciar. Decizia instanței nu este definitivă.
Decizia Tribunalului vine după ce la 1 și 2 iulie, procurorii DIICOT au dispus reținerea lui Viorel Pașca, a soției acestuia, a celor trei fii și a Deliei Mioara Păcală, iar față de alte cinci au dispus măsura controlului judiciar într-un dosar în care se investighează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată în dosarul în care este investigată exploatarea unor persoane vulnerabile.
Potrivit unui comunicat al Poliției Române, a fost vizată destructurarea unei grupări de criminalitate organizată, care exploata persoane vulnerabile, în scopul obținerii de foloase materiale, sub paravanul unei asociații umanitare și de caritate, prin care ar fi creat un prejudiciu de circa 13.048.000 de lei.
'Ei ne consideră grup infracțional organizat. Vedeți, suntem organizați. Că doar în 20 de ani ne-am organizat. (...) Știu doar că anul trecut a făcut o plângere domnul ministru al Sănătății, mi-a făcut dosar la Parchet. (...) Au venit acum să mă verifice, să verifice actele bolnavilor, să vadă de unde vin, să vadă câți sunt, să vadă ce și cum', a declarat Viorel Pașca la 30 iunie. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Ady Ivaşcu)