Adoptarea de către Consiliul UE a două regulamente ce finalizează procesul de adoptare a acordului comercial SUA-UE, Summitul UE-Republica Moldova din 22 iunie, anunțul Comisiei Europene privind deblocarea primei tranșe de 3,2 miliarde de euro din împrumutul de 90 de mld. de euro pentru Ucraina, discuțiile despre Brexit și 'Rejoin' în Regatul Unit, precum și propunerea privind o misiune civilă a UE în Liban reprezintă o parte dintre evenimentele de la nivelul instituțiilor europene din intervalul 22-26 iunie.

Consiliul UE/ Consiliul a adoptat două regulamente care pun în aplicare angajamentele tarifare prevăzute în Declarația comună UE-SUA

* La 25 iunie, Consiliul a adoptat două regulamente care pun în aplicare angajamentele tarifare prevăzute în Declarația comună UE-SUA din 21 august 2025. Adoptarea finalizează procesul legislativ și confirmă angajamentul UE față de o relație comercială transatlantică stabilă, previzibilă și reciproc avantajoasă, menținând în același timp mecanismele de protecție necesare pentru a apăra interesele economice europene, conform https://www.consilium.europa.eu/.
Cele două regulamente elimină restul de taxe vamale ale UE pentru mărfurile industriale din SUA, introduc accesul preferențial pentru anumite fructe de mare și produse agricole nesensibile din SUA prin contingente tarifare și tarife reduse și prelungesc suspendarea taxelor la importurile de homar, inclusiv de homar prelucrat (din toate țările, pe baza criteriului națiunii celei mai favorizate).
Cele două regulamente urmează să fie semnate și publicate în Jurnalul Oficial, intrând în vigoare în ziua următoare datei publicării.
Regulamentul principal va înceta să se aplice la sfârșitul anului 2029.
Regulamentul privind importurile de homar se va aplica retroactiv de la 1 august 2025 și va expira la 31 iulie 2030, cu excepția cazului în care se iau măsuri suplimentare.

Consiliul European/ Summitul UE-Republica Moldova

* Republica Moldova a finalizat până acum 93% din reformele prevăzute în Planul de creștere, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după încheierea Summitului UE-Republica Moldova, desfășurat la Bruxelles, la 22 iunie, conform AFP.
La acest summit, Uniunea Europeană a fost reprezentată de președinții Antonio Costa (Consiliul European) și Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), iar Republica Moldova de președinta Maia Sandu.
Declarația comună de la finalul reuniunii la nivel înalt a condamnat cu fermitate încă o dată ''războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei contra Ucrainei''.
Declarația salută, de asemenea, evoluțiile înregistrate de Republica Moldova pentru a se alinia la acquis-ul comunitar, în ciuda unor presiuni externe fără precedent. ''Ne reiterăm angajamentul față de avansarea procesului de aderare a Moldovei la UE rapid și pe baza reformelor credibile și a principiului meritelor proprii, în concordanță cu criteriile de la Copenhaga'', se mai arată în același document.
Republica Moldova a primit statutul de țară candidată în iunie 2022, iar negocierile de aderare au început oficial în iunie 2024. UE și Republica Moldova cooperează, de asemenea, în contextul Parteneriatului estic.
La 15 iunie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis, la Luxemburg, primul cluster al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, cel dedicat valorilor fundamentale.

Comisia Europeană/ O primă tranșă de 3,2 miliarde de euro pentru Ucraina a fost deblocată

* O primă tranșă de 3,2 miliarde de euro în cadrul împrumutului european de 90 miliarde de euro pentru Ucraina a fost deblocată la 24 iunie, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de AFP și DPA.
Această primă plată, destinată să ajute guvernul ucrainean să-și echilibreze bugetul, va fi urmată, 'în zilele următoare', de o sumă de 6 miliarde de euro pentru finanțarea achiziției de drone, a precizat șefa executivului european într-un discurs la Gdansk, în Polonia, cu ocazia unei conferințe a donatorilor pentru reconstrucția Ucrainei.
Țările membre ale UE au acordat, în decembrie 2025, un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pentru perioada 2026-2027, din care 60 de miliarde pentru sprijin militar și 30 de miliarde pentru zona bugetară.
Industriile de apărare din țările UE, precum și din Ucraina sau Norvegia, au prioritate în achiziționarea de materiale militare în cadrul acestui împrumut, dar sunt posibile și derogări pentru țări terțe.

Brexit/ Două treimi dintre alegătorii britanici consideră că decizia privind Brexitul din 2016 a avut un impact negativ asupra țării

* Până la două treimi dintre alegătorii britanici, din toate taberele politice, consideră că decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană în 2016 a avut un impact negativ asupra țării, conform unui sondaj publicat la 21 iunie, de European Council on Foreign Relations (ECFR), citat de Reuters.
Sondajul realizat think-tankul ECFR, între 7 și 14 mai 2026, pe un eșantion de peste 2.000 de respondenți, la 10 ani de la Brexit, a arătat că două treimi consideră că părăsirea Uniunii a crescut costul vieții și a avut un impact negativ asupra economiei.
Dintre cei chestionați, 56% au considerat că părăsirea UE a fost un lucru rău pentru combaterea migrației ilegale, pentru comerț și formalitățile administrative, 57% au considerat că a redus șansele pentru tineri, iar 57% au considerat că a fost 'greșit' ca Regatul Unit să părăsească UE.
Trei sferturi își doresc acum legături mai strânse cu UE, a precizat ECFR.

Brexit/ Discuții în Regatul Unit privind un 'Rejoin' (posibilitate de revenire)

* Dezbaterea privind o posibilă revenire a Regatului Unit în Uniunea Europeană (UE), cunoscută sub numele de 'Rejoin' (Reintegrare), a fost deschisă de o facțiune a Partidului Laburist, dar această posibilitate ridică semne de întrebare considerabile în rândul experților, care ar dori să afle ce condiții ar fi stabilite pentru reintegrare și dacă clubul european ar fi dispus să o accepte, informează EFE la 22 iunie.
Referendumul privind Brexitul din 23 iunie 2016 a lăsat Regatul Unit profund polarizat, a testat sistemul tradițional bipartit dintre laburiști și conservatori și a deschis calea pentru ascensiunea partidelor populiste, atât de dreapta, cât și de stânga. Primii s-au pronunțat pentru rămânerea în afara UE, iar ceilalți pentru reintegrare.
La dreapta, și în creștere, se află partidul Reform UK al lui Nigel Farage, politicianul care nu a încetat niciodată să critice UE în timp ce a fost membru al Parlamentului European - în 1990 și 2020 - și care își menține în continuare opoziția față de orice încercare de reîntoarcere în UE, mai arată sursa citată,

Consiliul UE/ Consiliul și-a stabilit poziția privind creșterea atractivității produsului paneuropean de pensii personale (PEPP)

Consiliul a convenit la 24 iunie poziția sa de negociere cu privire la o revizuire a produsului paneuropean de pensii personale (PEPP), se indică pe https://www.consilium.europa.eu/.
Revizuirea urmărește să facă din PEPP o opțiune mai atractivă, mai accesibilă și mai simplă pentru deponenți. Aceasta va elimina unele cerințe și caracteristici de proiectare existente care au frânat adoptarea PEPP, continuând, în același timp, să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.
La fel ca în propunerea inițială a Comisiei de actualizare a Regulamentului privind PEPP, poziția Consiliului elimină obligația actuală a furnizorilor și distribuitorilor de pensii de a oferi consiliere obligatorie în materie de investiții pentru PEPP de bază. În astfel de cazuri, ar trebui furnizată consiliere numai la cererea clienților.
PEPP este un produs de pensii personale cu caracter voluntar la nivelul UE, instituit în 2019, care poate veni în completarea sistemelor de pensii publice și ocupaționale existente, precum și a sistemelor naționale de pensii private. Consolidarea PEPP este un rezultat esențial atât al agendei privind uniunea economiilor și a investițiilor (UEI), cât și al foii de parcurs a UE 'O Europă, o piață'.
Poziția parțială de negociere aprobată, la această dată, reprezintă mandatul Consiliului pentru a începe negocierile cu Parlamentul European în legătură cu modificările aduse Regulamentului PEPP. Urmează ca și PE să își stabilească separat poziția.

Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE): propunere privind o misiune civilă a UE în Liban

* Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a propus, la 24 iunie, o misiune civilă și militară de trei ani menită să consilieze și să antreneze forțele libaneze, conform unui document consultat de Reuters la această dată.
Diplomații Uniunii Europene discută în prezent despre o posibilă misiune care să ajute la sprijinirea Forțelor armate libaneze (LAF) și a Forțelor de securitate internă libaneze (ISF).
Misiunea va avea nevoie de aprobare din partea celor 27 de state membre ale UE.
Într-un document datat cu 17 iunie și care a circulat între statele membre, SEAE arată că o potențială misiune ar ''avea o durată a mandatului inițial de trei ani și va sprijini autoritățile libaneze pentru îmbunătățirea controlului asupra teritoriului și pentru securitatea frontierelor prin consolidarea capacităților LAF (Lebanese Air Force) și ale ISF (International Stabilization Force)''. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Adrian Dădârlat)