26 iunie - Ziua Drapelului Național
Ziua Drapelului Național, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, potrivit https://www.cdep.ro/.
Drapelul, stema, sigiliul, imnul 'Deșteaptă-te române' și Ziua Națională 1 Decembrie sunt simbolurile noastre naționale, conform Art. 12 din Constituția României. Același articol stabilește că 'drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu', potrivit https://www.presidency.ro/.
Camera Deputaților și Senatul au adoptat la 10 martie, respectiv 23 aprilie 1998, propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Național, inițiată de mai mulți parlamentari, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituția României. Data de 26 iunie a fost aleasă în memoria momentului din 1848 când Guvernul revoluționar a decretat tricolorul ca drapel al Țării Românești. A fost promulgată de președintele României, prin Decretul nr. 165/1998, și a devenit Legea nr. 96/1998 privind proclamarea Zilei Drapelului Național, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro/.
Ziua Drapelului Național va fi marcată, conform prevederilor legii, de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. Totodată, Guvernul și autoritățile administrației publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994. În Capitală și în municipiile-reședință de județ se vor organiza ceremoniale publice de înălțare a drapelului României, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării și comenduirile de garnizoană, potrivit https://www.cdep.ro/.
În 2026, Ziua Drapelului Național va fi sărbătorită în București de la ora 10:00, printr-o ceremonie care va avea loc în Piața Tricolorului, zona Palatului Cercului Militar Național, conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale transmis AGERPRES. Drapelul Național va fi binecuvântat de un preot militar și va fi ridicat pe catargul din piață, în acordurile Imnului Național, în cadrul evenimentului organizat de Ministerul Apărării Naționale împreună cu Instituția Prefectului Capitalei și Primăria Municipiului București.
Ceremonii similare vor avea loc în garnizoanele din țară.
Ziua Drapelului Național va fi marcată și de militarii răniți din echipa Invictus România, care vor urca pe Vârful Parângul Mare și vor desfășura un drapel național, de aproximativ 100 m. La acțiune vor lua parte militari, voluntari Invictus și civili.
***
Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, nu ca simbol vexilologic al principatului Țării Românești, ci al unităților miliției pământene și al navelor comerciale, datează din 1834, în timpul primului domn regulamentar al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842; caimacam 1856-1858), se arată pe site-ul https://www.presidency.ro/.
Dispuse pe orizontală, benzile aveau fâșia roșie la partea superioară și pe cea albastră la partea inferioară. Acvila cruciată, încoronată, ținând în gheare un buzdugan și o spadă, înconjurată de o cunună ovală din frunze de stejar și laur, era pictată pe banda galbenă; în colțuri erau pictate acvile. Având ca punct de plecare Hatișeriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adepții 'Partidei Naționale' au văzut în acest tricolor simbolul național al tuturor românilor. Această opțiune, cu siguranță, a fost puternic influențată de mișcarea națională pe care noile forțe politice ale burgheziei o promovau în întreaga Europă, modelul urmat fiind cel francez: albastru, alb, roșu. Belgia a adoptat, după acest model, la proclamarea independenței sale, steagul negru, galben, roșu, fiind urmată de revoluționarii italieni - și apoi de statul italian - verde, alb, roșu etc.
În contextul revoluționar al anului 1848, când au fost arborate noile drapele tricolore ca simboluri ale unor state naționale, și revoluționarii români, aflați la Paris la izbucnirea revoluției, au arborat drapelul albastru, galben, roșu, cu albastru la hampă. Așa va fi și consfințit, ca drapel național, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la București, deși, inițial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, așa cum fuseseră ele arborate de revoluționarii români din Ardeal la Adunarea Națională de la Blaj din 26 aprilie. Inițial, tricolorul românilor ardeleni a fost albastru, alb, roșu, cu benzile pe orizontală, pe alb fiind scris cu auriu 'VIRTUS ROMANA REDIVIVA' ('Virtutea romană reînviată'). În decursul revoluției, însă, treptat, toate drapelele românilor au înlocuit albul cu galben, mai notează site-ul amintit.
Ca drapel național, tricolorul s-a impus în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), benzile de culoare fiind dispuse orizontal. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâșia roșie a fost dispusă la partea superioară. Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul țării, cât și drapelele și stindardele unităților militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore, care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea 'rece', lângă hampă.
Steagul național și drapelele unităților militare sunt două simboluri diferite. Drapelele militare românești au avut stema țării pe centru și în colțuri sigla suveranului, pe când steagurile naționale, începând din 1872, când aceste aspecte au fost legiferate, nu. În 1948, regimul comunist a înlocuit nu numai stema țării, rezultată din îmbinarea elementelor heraldice tradiționale, dar a și imprimat o nouă stemă pe tricolorul național. În decembrie 1989, stema comunistă a fost ruptă și s-a revenit la ceea ce fusese drapelul României din 1872 până în 1947.
***
Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, cu completările ulterioare, se modifică și se completează cu Legea nr. 176 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 20 iunie 2023, se arată pe https://legislatie.just.ro/. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor Art. 75 și ale Art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. La Art. 1, după alin. 2 se introduce un nou alineat, alin. 3, cu următorul cuprins: Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripții și simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare. La Art. 7, alin. 3 se modifică și va avea următorul cuprins: În locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate și drapelul Uniunii Europene, și cel al NATO. La Art. 21, după alin. 1 se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins: Pe toată durata intonării imnului național asistența va intona imnul sau va păstra tăcerea.
Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile și în sediile autorităților și instituțiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituțiilor de învățământ și cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum și la aeroporturile cu trafic internațional, conform https://www.jandarmeriaromana.ro/.
Ca pavilion, este permanent arborat pe navele de orice fel și alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Drapelul României se arborează, sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice și oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit acelorași uzanțe.
Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul Zilei Naționale a României și al altor sărbători naționale, în locurile publice stabilite de autoritățile locale; cu ocazia festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter local, național și internațional, în locurile unde acestea se desfășoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guvern, precum și de înalte personalități politice reprezentând principalele organisme internaționale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi și pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfășurării competițiilor sportive, pe stadioane și alte baze sportive, și în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale și al secțiilor de votare.
Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reședința lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.
Guvernul este singurul organism oficial care stabilește zilele de doliu național, în care drapelul României se arborează în bernă.
Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, pe clădiri oficiale și în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor Legii nr. 75/1994. Atunci când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va așeza în stânga, privind drapelele din față; când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine și numărul drapelelor este impar, drapelul României se va așeza în mijloc. Dacă numărul drapelelor este par, drapelul României va fi așezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele din față. Toate drapelele de stat care se arborează vor avea dimensiuni egale și vor fi amplasate la același nivel.
Arborarea drapelului României la manifestările care se desfășoară sub egida organizațiilor internaționale se face potrivit reglementărilor și uzanțelor internaționale. În locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate și drapelul Uniunii Europene, și cel al NATO, notează https://legislatie.just.ro/.
În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare, se mai amintește pe site-ul https://www.jandarmeriaromana.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: A fost înființată Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (17 noiembrie 1966)
La 17 noiembrie 1966, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția nr. 2152 prin care a fost înființată ca organ al Adunării Generale, Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI), cu misiunea generală de a promova și accelera industrializarea în țările în curs de dezvoltare, notează
DOCUMENTAR: 100 de ani de la nașterea Mitropolitului Ardealului, Antonie Plămădeală (1982-2005) (17 noiembrie)
Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală (din botez Leonida) a fost una dintre marile personalități ale Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului al XX-lea: ierarh, teolog, profesor, scriitor și promotor al dialogului dintre Bisericile creștine. Destinul său a fost marcat de persecuția regimului comunist, de
DOCUMENTAR: Actrița Sophie Marceau împlinește 60 de ani (17 noiembrie)
Actrița Sophie Marceau s-a născut la 17 noiembrie 1966 la Paris și a început să joace în filme de la vârsta de 14 ani. Sophie a aflat de la una dintre prietenele sale că regizorul francez Claude Pinoteau organiza o preselecție pentru noul său film cu adolescenți, ''La Boum'' (1980). A reușit să obțină un rol, fiind selectată d
17 noiembrie - Ziua internațională a studenților
Ziua internațională a studenților este marcată în fiecare an la 17 noiembrie, fiind declarată oficial în anul 1941 de către Consiliul Internațional al Studenților, pentru a comemora evenimentele tragice desfășurate la Praga, în 1939, dar și pentru a reafirma drepturile studenților, scrie obessu.org.
Consiliul Afaceri Externe - Apărare; relațiile cu China și SUA, pe agendă (17 noiembrie 2026)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) se reunește, pe 17 noiembrie 2026, la Bruxelles, pe componenta sa de apărare, discutând, între altele relațiile UE cu China și SUA, dar și sprijinul pentru Ucraina, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. La Consiliul
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ier. Grigorie Taumaturgul, episcopul Neocezareei, și Ghenadie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Lazăr Zugravul Greco-catolice Sf. ep. Grigorie al Neocezareei Romano-catolice Ss. Elisabeta a Ungariei, călug.; Florin, pr. Sf&a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 noiembrie
Este a 321-a zi a anului 2026. Au mai rămas 44 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 14 m și apune la 16 h 47 m. Luna răsare la 13 h 12 m și apune la 23 h 52 m. Luna la Primul Pătrar la 13 h 48 m. În noaptea dintre 17 și 18 noiembrie, se înregistrează maximul curentului de m
16 noiembrie - Ziua internațională a toleranței (ONU)
Ziua internațională a toleranței este marcată la 16 noiembrie, în fiecare an, pentru a îndemna omenirea la înțelegere și respect reciproc, dialog și cooperare între culturi, civilizații și popoare, dar și pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violență și ură. Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinței gener
16 noiembrie - Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România
La 16 noiembrie este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Stabilirea acestei date face trimitere la sesiunea Conferinței generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (17 oct. - 21 nov. 1972), desfășurată la Paris, prilej cu care statele membre ale UNESCO au adoptat, în data de 16 noiembrie 1972,
16 noiembrie - Ziua transporturilor militare
La 16 noiembrie, Armata României sărbătorește Ziua transporturilor militare. În data de 16 noiembrie 1880, odată cu înființarea celui de-al doilea batalion de geniu, prin Înaltul Decret nr. 2550, s-a constituit și câte o companie de căi ferate, primele asftel de subunități din Armata României, potrivit volumului 'Calenda
Consiliul Afaceri Externe al UE pe teme precum Ucraina și Orientul Mijlociu (16 noiembrie)
O nouă reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) are loc la 16 noiembrie 2026, la Bruxelles, având ca teme, între altele, Ucraina și Orientul Mijlociu (Siria), conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/. Reuniunea va fi prezidată de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Matei Greco-catolice Sf. ap. și ev. Matei Romano-catolice Ss. Margareta a Scoției, regină; Gertruda, fc. Sfântul Apostol și Evanghelist Matei este pomenit în calendarul creștin ortodox la 16 noiembrie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 noiembrie
Este a 320-a zi a anului 2026. Au mai rămas 45 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 13 m și apune la 16 h 48 m. Luna răsare la 12 h 50 m și apune la 22 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 noiembrie - Ziua internațională pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată transnațională (ONU)
La 15 noiembrie, este celebrată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, ziua internațională pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată transnațională. Fenomenul crimei organizate este prezent la nivel internațional, afectând procesele politice și de guvernare și slăbind totodată procesul de justiție și conducerea
15 noiembrie - Ziua mondială de comemorare a victimelor accidentelor de circulație (ONU)
De la instituirea Zilei mondiale de comemorare a victimelor accidentelor rutiere, în baza Rezoluției 60/5 a Adunării Generale (2005), marcarea acestei zile s-a extins într-un număr tot mai mare de țări de pe toate continentele. Această zi a devenit un instrument important în eforturile globale de reducere a numărului de victime ale accidentelor rutiere. Tot













