Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 15-19 iunie 2026: Reuniunea Consiliului European de vară, la Bruxelles; Reuniunea Consiliul Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene (UE); Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE); Parlamentul European (PE), reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat modificări ale politicii UE privind gestionarea migrației ilegale; Republica Moldova și Ucraina au deschis primul cluster de negocieri la UE; Comisia Europeană propune limitarea protecției oferite refugiaților ucraineni, pentru a exclude bărbații ce pot fi mobilizați.

Consiliul European
Liderii UE se află la Bruxelles pentru un summit de două zile (18 și 19 iunie). Pe 18 iunie, li s-a alăturat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Aceștia au adoptat concluzii privind Ucraina, apărarea și securitatea europeană și au discutat despre competitivitate și provocările economice globale. (sursa: https://www.consilium.europa.eu)

* La 19 iunie, nouăsprezece șefi de stat sau de guvern ai Uniunii Europene au cerut, într-o scrisoare, 'progrese cât mai curând posibil' în crearea de centre pentru migranți în țări terțe pentru 'eliminarea stimulentelor pentru migrația ilegală' și 'repatrierea celor care nu au dreptul legal de a rămâne în Europa', potrivit EFE.

Scrisoarea, o inițiativă a prim-ministrului danez Mette Frederiksen, este semnată de liderii Austriei, Belgiei, Bulgariei, Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Greciei, Italiei, Lituaniei, Letoniei, Maltei, Olandei, Poloniei, României, Slovaciei, Sloveniei, Suediei și Ungariei.

'Decizia privind cine poate intra și rămâne în țările noastre trebuie să fie întotdeauna democratică. Este esențial să continuăm să contestăm statu quo-ul, în care traficanții de persoane se îmbogățesc, iar migrația este exploatată', se arată în scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa.

Liderii, între care se numără conservatori precum premierii italian Giorgia Meloni, ungar Peter Magyar și belgian Baart De Wever, precum și progresiști ca premierii olandez Rob Jetten, maltez Robert Abela și chiar Frederiksen, au afirmat că, în ultimii ani, și-au unit forțele 'pentru a găsi soluții la provocările Europei legate de migrație'.

De asemenea, semnatarii scrisorii au invitat Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și alte organizații internaționale relevante să participe activ la acest proces.


Consiliului Afaceri Generale (CAG)
Reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene (UE) a avut loc, la 16 iunie, la Luxemburg.

Miniștrii responsabili cu afacerile europene au continuat pregătirile pentru reuniunea Consiliului European din iunie prin discutarea proiectului de concluzii, au desfășurat o dezbatere de orientare privind următorul cadru financiar multianual (CFM) 2028-2034, axându-se pe un cadru de negociere însoțit de cifre, și au stabilit poziția Consiliului cu privire la trei dintre pilonii principali ai acestuia. În plus, Consiliul a primit informații actualizate cu privire la situația statului de drept în Ungaria, s-a concentrat asupra semestrului european 2026, a aprobat programul său pe 18 luni, pentru perioada 1 iulie 2026-31 decembrie 2027, și a luat act de un raport al președinției privind simplificarea. (sursa: https://www.consilium.europa.eu)

Consiliul a ajuns în 16 iunie la o poziție de negociere parțială cu privire la instrumentul 'Europa globală', principalul instrument de finanțare al UE pentru acțiunea externă pentru perioada 2028-2034.

Instrumentul 'Europa globală' simplifică arhitectura de finanțare externă a UE prin consolidarea mai multor instrumente anterioare într-un cadru unic, potrivit sursei menționate. Acesta reunește instrumente de dezvoltare, vecinătate, extindere și politică externă, combinând acțiuni programabile și neprogramabile în cadrul unei structuri axate pe șase piloni complementari, cinci piloni geografici și un pilon global consolidat. Scopul său este susținerea valorilor Uniunii, promovarea intereselor sale strategice la nivel mondial, încurajarea dezvoltării durabile, promovarea de parteneriate reciproc avantajoase mai solide, consolidarea unui multilateralism efectiv și sprijinirea țărilor candidate și a potențialilor candidați pe calea integrării în UE.


Consiliul Afaceri Externe (CAE)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene s-a reunit la 15 iunie, la Luxemburg.

Consiliul a adoptat un set de măsuri restrictive pentru a combate războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, activitățile hibride ale Rusiei și nerespectarea sistematică de către aceasta a dreptului internațional, inclusiv a drepturilor omului, potrivit unui comunicat postat pe website-ul consilium.europa.eu.

Pachetul constă în adăugarea pe listă a unui număr total de 34 de persoane și 47 de entități.

Consiliul a decis să impună măsuri restrictive împotriva a șase persoane responsabile de acțiuni care vizează să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova, inclusiv de acțiuni care vizează să submineze procesele sale democratice, conform sursei citate.

Consiliul a adoptat concluzii privind strategia Global Gateway, prin care o reafirmă ca strategia de investiții a Uniunii Europene la nivel mondial pentru construirea unor parteneriate reciproc avantajoase și mobilizarea de resurse publice și private în vederea reducerii deficitului de investiții la nivel mondial. Într-un mediu geopolitic marcat de o fragmentare tot mai mare, de concurență economică și de presiune asupra guvernanței democratice, Consiliul își reiterează angajamentul de a promova Global Gateway ca un element central al acțiunii externe a UE. Strategia reprezintă oferta pozitivă și cuprinzătoare a UE pentru țări partenere, combinând cooperarea pentru dezvoltare, politica comercială și de investiții, informează https://www.consilium.europa.eu.


Parlamentul European
Parlamentul European (PE), reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a aprobat, la 16 iunie, acte legislative care pun în aplicare angajamentele tarifare ale UE în temeiul declarației comune UE-SUA din august 2025.

Principalul regulament, adoptat cu 440 de voturi pentru, 151 împotrivă și 50 de abțineri, elimină taxele vamale pentru toate produsele industriale din SUA și acordă acces preferențial pe piața europeană pentru o gamă largă de produse agricole și fructe de mare americane.

Un al doilea regulament, adoptat cu 444 de voturi pentru, 152 împotrivă și 54 de abțineri, prelungește scutirea de taxe vamale pentru importurile de homar din SUA, măsura fiind extinsă și la homarul prelucrat.

Eurodeputații au introdus mai multe garanții suplimentare față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Astfel, regulamentul privind importurile industriale și agroalimentare va expira la 31 decembrie 2029, dacă nu va fi reînnoit. Până la 30 iunie 2029, Comisia Europeană va realiza o evaluare a impactului economic al măsurilor asupra industriei, agriculturii și întreprinderilor mici și mijlocii din UE, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european.

După votul Parlamentului European, textele legislative trebuie să fie aprobate formal și de Consiliul UE, urmând să intre în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acordul comercial dintre UE și SUA a fost convenit la 27 iulie 2025, la Turnberry, în Scoția, de președintele american Donald Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.


* Parlamentarii europeni au aprobat, în 17 iunie, modificări ale politicii UE privind returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală în UE, conform unui comunicat al Parlamentului European.

Acordul informal la care s-a ajuns pe 1 iunie cu Consiliul a fost aprobat cu 418 voturi pentru, 218 împotrivă și 30 abțineri.

Noile norme simplifică și accelerează procedurile, prevenind abuzurile și deplasările neautorizate în interiorul UE.

După aprobarea de către Parlamentul European, textul trebuie să fie adoptat în mod oficial de către Consiliu și publicat în Jurnalul Oficial pentru a putea intra în vigoare.

Unele dispoziții, inclusiv cele privind centrele de returnare, evaluarea vârstei minorilor și dimensiunea externă a returnărilor, se vor aplica imediat. Alte dispoziții, care necesită etape pregătitoare, se vor aplica la 12 luni după intrarea în vigoare.


Comisia Europeană
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat, la 15 iunie, acordul de principiu convenit de SUA și Iran ce prevede încetarea războiului pe toate fronturile din Orientul Mijlociu, subliniind că înțelegerea ar trebui să conducă la redeschiderea imediată a strâmtorii Ormuz, indică un comunicat al executivului UE.

''Salut acordul convenit între SUA și Iran, urmare a unor eforturi diplomatice susținute din partea mai multor parteneri. Acum prioritatea este implementarea sa deplină și rapidă de către toate părțile. Acest acord ar trebui să permită redeschiderea imediată a strâmtorii Ormuz. Libertatea navigației trebuie să fie restabilită. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea regională și economia globală'', a spus șefa executivului UE.

* Președinții american, Donald Trump, și iranian, Massoud Pezeshkian, au semnat de la distanță, în seara de 17 iunie, memorandumul de înțelegere prin care Teheranul se angajează să redeschidă imediat Strâmtoarea Ormuz și, ca parte a negocierilor viitoare, să dilueze uraniul îmbogățit în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale, potrivit AFP.

Inițial, semnarea memorandumului de înțelegere urma să aibă loc la Geneva.

Memorandumul de înțelegere, care prevede încetarea imediată a ostilităților și include frontul libanez, a fost în cele din urmă semnat, de fiecare parte, de Donald Trump, aflat în vizită în Franța, și parafat de partea iraniană de către președintele Massoud Pezeshkian.

'Tocmai l-am semnat', a declarat Trump reporterilor în timp ce părăsea Palatul Versailles. Un oficial al Casei Albe a postat ulterior pe X un videoclip în care președintele republican semna acordul alături de omologul său francez, Emmanuel Macron, ridicând degetul mare și zâmbind.

De partea iraniană, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a indicat că textul a fost parafat de președintele Massoud Pezeshkian.


* Cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial, la 15 iunie, primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, cel mai mare pas înainte în acest proces, de la începerea oficială a acestuia, în iunie 2024, potrivit EFE.

Clusterul 'Valori fundamentale' - primul deschis și ultimul închis, fiind considerat coloana vertebrală a întregului proces - acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca axă centrală a întregului proces de aderare.

Deschiderea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru Clusterul 1 - 'Valori fundamentale' reprezintă o recunoaștere oficială a progreselor realizate de Republica Moldova în procesul de reformare, a declarat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, după Conferința Interguvernamentală R.Moldova - UE.

Oficialul european a calificat momentul drept unul important pentru parcursul european al Republicii Moldova și a subliniat că decizia adoptată reflectă eforturile depuse de autoritățile de la Chișinău în ultimele luni.

Potrivit acesteia, următoarea etapă a procesului de negociere presupune stabilirea unor puncte de referință interimare, care vor permite ulterior închiderea capitolelor de negociere.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a descris totodată deschiderea negocierilor drept 'cel mai mare pas către aderarea Ucrainei din decembrie 2023', când Consiliul European a dat undă verde negocierilor, în ciuda faptului că Ungaria a părăsit sala pentru a evita blocarea oficială a deciziei.

Potrivit EFE, comisarul european a descris ziua drept o 'mega-luni pentru procesul de extindere europeană', făcând aluzie și la închiderea a două capitole pentru Muntenegru.


* Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a comunicat statelor membre ale UE că va propune prelungirea protecției acordate refugiaților ucraineni în blocul comunitar, dar cu limitări astfel încât bărbații ucraineni care pot fi mobilizați în armată să nu mai poată obține statutul de refugiați în țările UE, potrivit AFP.

'Vom oferi protecție ucrainenilor atât timp cât este necesar, dar în același timp vom sprijini Ucraina în hotărârea sa de a se apăra împotriva agresiunii rusești', a indicat președinta Comisiei Europene într-o scrisoare adresată statelor UE.

Această măsură urmărește excluderea bărbaților ucraineni de vârstă militară sau a celor care au părăsit ilegal Ucraina de la obținerea statutului de protecție oferit de țările UE refugiaților de război ucraineni.

Conform legii marțiale instituite în Ucraina după invazia rusă, bărbații apți să servească în armată, cu vârste între 22 și 60 de ani, au interdicție de a părăsi țara. Interdicția s-a aplicat până în august anul trecut și celor cu vârste între 18 și 22 de ani, iar ridicarea ei a condus la creșterea numărului tinerilor care au părăsit Ucraina. Bărbații cu vârste de peste 25 de ani pot fi mobilizați. În cazul celor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani nu a fost decretată mobilizarea obligatorie, dar cei voluntari se pot alătura armatei.

Primele luni ale războiului intrat în al cincilea an au fost marcate în Ucraina de un elan patriotic, numeroși voluntari venind atunci în rândurile armatei, dar apoi Kievul s-a văzut nevoit să se bazeze pe mobilizarea obligatorie, o măsură nepopulară care a condus la numeroase tentative de fugă din țară, la coruperea responsabililor, la dezertări și la acțiuni de mobilizare forțată în care ofițerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale.


Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)
Statele membre ale Uniunii Europene pot solicita verificarea vârstei utilizatorilor de site-uri pentru adulți, chiar și atunci când acestea își au sediul în altă țară, a decis, la 16 iunie, Curtea de Justiție a UE (CJUE), punând capăt mai multor ani de bătălii juridice, potrivit AFP.

În hotărârea sa, Curtea a stabilit că astfel de măsuri 'par proporționale', dar a reiterat că, cu excepția cazurilor de urgență, țara în cauză trebuie să solicite mai întâi statului membru în care își are sediul proprietarul site-ului să ia 'măsuri adecvate' pentru a pune în aplicare această cerință.

Decizia vine la sfârșitul mai multor ani de proceduri judiciare între asociațiile pentru protecția copilului și statul francez împotriva Webgroup Czech Republic și NKL Associates, editorii site-urilor Xvideos și XNXX. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)