Abordarea discursului instigator la ură rămâne o prioritate cheie în cadrul sistemului Națiunilor Unite, prin implementarea Strategiei și Planului de acțiune al ONU privind discursul instigator la ură. Prin urmare, rezoluția Adunării Generale A/RES/79/316, adoptată în iunie 2025, 'încurajează statele membre să ia în considerare [...] inițiative care identifică domenii de acțiune practică în toate sectoarele și nivelurile societății pentru promovarea dialogului interreligios și intercultural, a toleranței, a înțelegerii și a cooperării' ca instrument de combatere a discursului instigator la ură, arată https://www.un.org/.

Strategia și Planul de acțiune al ONU privind discursul instigator la ură subliniază importanța parteneriatelor în această luptă. Deoarece discursul instigator la ură afectează întreaga societate, este necesară o abordare la nivelul întregii societăți pentru a aborda acest fenomen.

În mod similar, Strategia ONU subliniază necesitatea creșterii gradului de conștientizare cu privire la respectarea drepturilor omului, nediscriminare, coexistență, acceptarea și respectul pentru diversitate și înțelegerea altor culturi și religii, precum și promovarea dialogului intercultural, interconfesional și interreligios. Aceasta îndeamnă la utilizarea activităților de consiliere pentru a evidenția tendințele discursului instigator la ură care prezintă îngrijorare, precum și pentru a exprima simpatie și sprijin față de persoanele sau grupurile vizate. Acest lucru este cel mai relevant în contextul actual al conflictelor tot mai numeroase la nivel global, atât prin frecvența și intensitatea lor, cât și prin modul în care discursul instigator la ură este folosit pentru a le alimenta.

În iulie 2021, Adunarea Generală a ONU a subliniat preocupările globale cu privire la 'răspândirea exponențială și proliferarea discursului instigator la ură' în întreaga lume și a adoptat o rezoluție privind 'promovarea dialogului interreligios și intercultural și a toleranței în combaterea discursului instigator la ură'. Rezoluția recunoaște necesitatea combaterii discriminării, xenofobiei și discursului instigator la ură și solicită tuturor actorilor relevanți, inclusiv statelor, să își intensifice eforturile pentru a aborda acest fenomen, în conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului.

Rezoluția a proclamat ziua de 18 iunie drept Ziua internațională pentru combaterea discursului instigator la ură, bazându-se pe Strategia și Planul de Acțiune al ONU privind Discursul Instigator la ură lansate la 18 iunie 2019.

Fie că reprezentăm state membre, sectorul privat, corporațiile media și de internet, lideri religioși, educatori, actori ai societății civile, persoane afectate de discursul instigator la ură, tineri sau pur și simplu indivizi, cu toții avem datoria morală de a ne exprima ferm împotriva cazurilor de discurs instigator la ură și de a juca un rol crucial în combaterea acestui flagel, subliniază ONU.

Între evenimentele internaționale organizate în acest an se numără cel intitulat 'Ruperea ciclului urii: Drepturile și vocile romilor din Europa' ('Breaking the cycle of hate: the Rights and Voices of Roma in Europe'), organizat la 17 iunie 2026, la sediul ONU din New York. Acest eveniment oficial își propune să atragă atenția asupra discriminării istorice și actuale a populației rome din Europa și să crească gradul de conștientizare cu privire la atrocitățile comise împotriva romilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alt eveniment din agenda ONU este 'A 5-a Zi Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la ură. Puterea parteneriatelor în combaterea discursului instigator la ură' ('5th International Day for Countering Hate Speech. The power of partnerships in countering speech'), organizat la 18 iunie, tot la sediul ONU din New York, de către Misiunea Permanentă a Regatului Maroc pe lângă Națiunile Unite și Biroul Națiunilor Unite pentru Prevenirea Genocidului și Responsabilitatea de protecție.

Combaterea discursului instigator la ură în România

În România, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) se împlică în combaterea discursului instigator la ură ascuns din mediul online prin proiectul european PROCLAIM. Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) este parteneră în proiectul european de cercetare PROCLAIM - 'Polarization, Radicalization and Extremism Online: Identifying Covert Hate Speech in State-of-the-Art Artificial Intelligence Technologies and Social Media', o inițiativă finanțată prin programul Horizon Europe al Uniunii Europene, care își propune să dezvolte instrumente inovatoare pentru identificarea și combaterea discursului instigator la ură ascuns din mediul online.

Coordonat de Universitatea Tilburg (Țările de Jos), proiectul reunește zece universități, institute de cercetare și organizații ale societății civile din șase țări europene și se va desfășura pe o perioadă de 36 de luni. În cadrul UBB, coordonarea proiectului este asigurată de prof. univ. dr. Radu Meza, directorul Departamentului de Jurnalism și Media Digitală al FSPAC, potrivit paginii Facultății de Psihologie și Științe ale Educației - UBB Cluj-Napoca.

Fenomenul denumit în cadrul proiectului 'discurs instigator la ură ascuns'' - limbaj codificat, ironie, meme sau mesaje ambigue, concepute pentru a evita identificarea de către platformele digitale, sistemele automate de moderare și autoritățile de reglementare - contribuie la amplificarea polarizării sociale, la radicalizare și la erodarea dialogului democratic, fiind alimentat inclusiv de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și a modelelor lingvistice avansate.

'Înțelegerea mecanismelor prin care discursul instigator la ură ascuns se propagă în mediul digital reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea unor politici publice eficiente și a unor instrumente tehnologice capabile să protejeze spațiul democratic. Participarea UBB la acest proiect reflectă angajamentul universității de a contribui la soluționarea unor probleme majore ale societății contemporane prin cercetare interdisciplinară și colaborare internațională', subliniază coordonatorul echipei UBB, prof. univ. dr. Radu Meza.

PROCLAIM reunește specialiști din domenii diverse - filosofie politică, drept, informatică, psihologie, studii media și comunicare publică - urmărind să dezvolte un cadru conceptual și metodologic capabil să identifice formele ascunse de discurs instigator la ură în mai multe limbi și pe diferite tipuri de platforme digitale. Proiectul vizează: dezvoltarea unor instrumente bazate pe inteligență artificială pentru detectarea discursului instigator la ură ascuns; elaborarea unor mecanisme de protecție și evaluare pentru modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLM); formularea de recomandări pentru politicile europene privind guvernanța inteligenței artificiale, responsabilitatea platformelor și protejarea democrației digitale; realizarea unor campanii de conștientizare și programe educaționale dedicate tinerilor; organizarea de ateliere și dialoguri internaționale cu factori de decizie, cercetători, organizații ale societății civile și reprezentanți ai industriei tehnologice.

Consorțiul PROCLAIM, care include Universitatea Queen Mary din Londra, Universitatea Swansea, Universitatea din Insulele Baleare, Universitatea Babeș-Bolyai, Vrije Universiteit Amsterdam, Universitatea din Helsinki, Centrul Internațional pentru Combaterea Terorismului (ICCT), Comitetul Olandez Helsinki și organizația De Kiesmannen, va implementa programe de informare și sensibilizare care vor ajunge la peste 1.500 de tineri europeni, cu scopul de a consolida capacitatea acestora de a recunoaște și combate manipularea informațională, dezinformarea și mesajele extremiste din mediul digital, a anunțat UBB, la 10 iunie 2026, pe pagina de internet https://news.ubbcluj.ro/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.anticoruptie.md