Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), în rezoluția 72/130, adoptată în 8 decembrie 2017, a declarat ziua de 16 mai drept Ziua internațională a conviețuirii pașnice.

Documentul subliniază că Ziua internațională a conviețuirii pașnice constituie un mijloc de mobilizare regulată a eforturilor comunității internaționale pentru a promova pacea, toleranța, incluziunea, înțelegerea și solidaritatea și pentru a exprima atașamentul față de dorința de a trăi și de a acționa împreună, uniți în diferențe și diversitate, pentru a construi o lume durabilă a păcii, solidarității și armoniei.

De asemenea, invită toate statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite și alte organizații internaționale și regionale, precum și societatea civilă, inclusiv organizațiile neguvernamentale și persoanele fizice, să celebreze în conformitate cu cultura și alte circumstanțe sau obiceiuri adecvate comunităților lor locale, naționale și regionale, inclusiv prin activități educaționale și de sensibilizare a publicului.

În urma devastărilor provocate de cel de-Al Doilea Război Mondial, Organizația Națiunilor Unite a fost înființată pentru a salva generațiile viitoare de flagelul războiului. Unul dintre scopurile sale este de a realiza cooperarea internațională în rezolvarea problemelor internaționale, inclusiv prin promovarea și încurajarea respectului pentru drepturile omului și pentru libertățile fundamentale pentru toți, fără distincție de rasă, sex, limbă sau religie, conform www.un.org.

În 1997, Adunarea Generală a ONU a proclamat, prin rezoluția 52/15, anul 2000 drept 'Anul internațional pentru o cultură a păcii', iar în 1998 a proclamat perioada 2001-2010 ca 'Deceniul internațional pentru o cultură a păcii și non-violenței pentru copiii lumii'.

În 1999, Adunarea Generală a adoptat, prin rezoluția 53/243, Declarația și Programul de acțiune privind o cultură a păcii, care servește drept mandat universal pentru comunitatea internațională, în special pentru sistemul Națiunilor Unite, de a promova o cultură a păcii și non-violenței de care beneficiază întreaga umanitate, inclusiv generațiile viitoare, potrivit sursei citate.

Declarația a apărut ca urmare a conceptului - conținut în Constituția UNESCO - conform căruia 'de vreme ce războaiele încep în mintea oamenilor, în mintea oamenilor trebuie să fie construite și pledoariile păcii'. Declarația îmbrățișează principiul că pacea nu presupune doar absența conflictului, ci necesită și un proces participativ pozitiv, dinamic, în care dialogul este încurajat și conflictele sunt soluționate într-un spirit de înțelegere și cooperare reciprocă.

Declarația recunoaște totodată că, pentru a îndeplini o astfel de aspirație, este nevoie de eliminarea tuturor formelor de discriminare și intoleranță, inclusiv cele bazate pe rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau de altă natură, origine națională, etnică sau socială, proprietate, dizabilitate, naștere sau alt statut. (sursa: www.un.org) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.basilica.ro