Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 27-30 aprilie 2026: Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească măsurile restrictive decise în urma loviturii de stat militare din Myanmar; Parlamentul European și-a adoptat poziția de negociere privind viitorul buget multianual al UE; Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunității eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă; Parlamentul European a adoptat un raport în care solicită Comisiei Europene să propună o legislație care să stabilească o definiție comună a violului; Parlamentul European cere măsuri mai dure împotriva hărțuirii cibernetice în UE.

Consiliul Uniunii Europene
* Consiliul Uniunii Europene a decis luni, 27 aprilie, să prelungească cu 12 luni, până la 30 aprilie 2027, măsurile restrictive decise în urma loviturii de stat militare din Myanmar de la 1 februarie 2021 și a acțiunilor ulterioare de reprimare comise de armată și de poliție împotriva demonstranților pașnici, potrivit unui comunicat al Consiliului UE.

Ca rezultat al examinării anuale a măsurilor restrictive, Consiliul a decis scoaterea de pe listă a unei persoane, care a decedat în ultimele 12 luni. Astfel, aceste măsuri se aplică în prezent unui număr de 105 persoane fizice și 22 de entități.

Uniunea Europeană condamnă din nou în termenii cei mai fermi acțiunile luate de armata din Myanmar de la lovitura de stat din 1 februarie 2021 și continuarea încălcărilor grave a drepturilor omului, ce persistă alături de restricții răspândite asupra libertăților fundamentale și de un climat de teamă, și cere încetarea tuturor formelor de violență și eliberarea tuturor deținuților arestați arbitrar.

Blocul comunitar este pregătit să adopte măsuri restrictive suplimentare împotriva celor responsabili de încălcările grave ale drepturilor omului care au loc în această țară și de subminarea democrației și a statului de drept și va continua să se asigure că aceste măsuri nu afectează în niciun fel populația din Myanmar. UE este hotărâtă să sprijine populația din Myanmar în eforturile sale de a-și asigura un viitor pașnic și democratic.

Parlamentul European
* Parlamentul European și-a adoptat marți, 28 aprilie, poziția de negociere privind viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.

Eurodeputatul român Siegfried Mureșan din grupul PPE a fost co-raportor, împreună cu Carla Tavares, din grupul S&D, pentru raportul interimar întocmit în acest sens de legislativul european.

Raportul solicită o creștere de 10% a bugetului, comparativ cu propunerea inițială a Comisiei Europene. Creșterea ar urma să garanteze finanțarea adecvată a unor priorități europene precum apărarea și securitatea, dar și menținerea alocării necesare pentru agricultură și coeziune. Volumul total al exercițiului financiar ar fi de 2 trilioane de euro.

* Parlamentul European a votat marți, 28 aprilie, pentru ridicarea imunității eurodeputatei Dianei Iovanovici Șoșoacă pentru presupusele infracțiuni pentru care este anchetată în România, cu o singură excepție, cea legată de un discurs susținut în plenul legislativului european în care îl elogia pe dictatorul român Nicolae Ceaușescu.

Practic, au avut loc două voturi în plenul PE prin ridicare de mâini, în baza raportului eurodeputatului Dominik Tarczynski din grupul Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) prin care se solicita ridicarea imunității parlamentare a eurodeputatei Diana Șoșoacă.

În septembrie 2025, procurorul general Alex Florența a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare în cazul Dianei Șoșoacă, suspectată de comiterea a 11 infracțiuni: 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal; 4 infracțiuni de promovare în public a cultului persoanelor condamnate pentru genocid contra umanității și crime de război, precum și fapta de a promova în public idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepții sau doctrine antisemite; negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea evidentă a Holocaustului ori a efectelor acestuia, prin orice mijloace, în public; ultraj.

* Parlamentul European a adoptat marți, 28 aprilie, la Strasbourg, un raport în care solicită Comisiei Europene să propună o legislație care să stabilească o definiție comună a violului, bazată pe absența consimțământului liber exprimat, informat și revocabil, indică un comunicat al PE difuzat pe website-ul său.

Într-un raport adoptat cu 447 de voturi pentru, 160 împotrivă și 43 de abțineri, deputații europeni le solicită statelor membre care încă utilizează definiții ale violului bazate pe forță sau violență să își alinieze legislația la standardele internaționale (inclusiv la Convenția de la Istanbul, ratificată de UE în 2023). Aceștia solicită, de asemenea, sprijin și protecție adecvate pentru victimele și supraviețuitorii violului în întreaga UE. Parlamentul European afirmă că tăcerea, lipsa de rezistență, absența unui 'nu', consimțământul anterior, comportamentul sexual anterior sau orice relație actuală sau anterioară nu trebuie interpretate ca un consimțământ.

Numai o legislație referitoare la viol bazată pe consimțământ poate asigura accesul la justiție, afirmă Parlamentul Europeni. Deputații europeni afirmă că UE are nevoie de o abordare axată pe victime, care să includă furnizarea de asistență medicală imediată, asistență medicală sexuală și reproductivă, avort legal și în condiții de siguranță, asistență în caz de traume, sprijin psihologic și asistență juridică. Ei doresc, de asemenea, servicii de sprijin specializate gratuite, inclusiv centre de criză deschise 24 de ore din 24, care să ofere asistență medicală, psihologică și juridică.

* Parlamentul European a adoptat marți, 28 aprilie, un proiect de lege care urmărește să oprească practicile abuzive, să reducă actele de cruzime și să protejeze sănătatea pisicilor și a câinilor, informează un comunicat al PE.

Cu 558 de voturi pentru, 35 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații au dat undă verde finală primelor standarde ale UE pentru reproducția, adăpostirea, trasabilitatea, importul și manipularea pisicilor și câinilor.

Noul regulament, deja convenit cu Consiliul, introduce obligația ca toți câinii și pisicile deținute în UE, inclusiv cei aflați în proprietate privată, să poată fi identificați cu microcipuri și înregistrați în baze de date naționale interoperabile. Vânzătorii, crescătorii și adăposturile vor avea la dispoziție patru ani de la intrarea în vigoare a legislației pentru a se pregăti în acest sens. Pentru proprietarii de animale de companie care nu vând animale, obligația va intra în vigoare după 10 ani pentru câini și după 15 ani pentru pisici.

Aproximativ 44% dintre cetățenii UE au un animal de companie, iar 74% consideră că bunăstarea lor ar trebui să fie mai bine protejată. Comerțul cu câini și pisici a crescut considerabil în ultimii ani și se ridică la 1,3 miliarde de euro pe an. Potrivit Comisiei, aproximativ 60% dintre proprietari își cumpără câinii sau pisicile online.

* Parlamentul European a aprobat miercuri, 29 aprilie, la Strasbourg, un text care le va permite eurodeputatelor să voteze prin procură în timpul sarcinii și al concediului de maternitate, potrivit AFP.

Adoptarea acestei măsuri cu 616 voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și opt abțineri, care a fost susținută de cvasitotalitatea familiilor politice din PE, a fost primită cu aplauze intense în hemiciclul de la Strasbourg.

Această reformă prevede că o eurodeputată poate da o procură unei colege sau unui coleg cu trei luni înaintea datei prevăzute pentru nașterea copilului și până la șase luni după naștere. Reforma trebuie să fie ratificată însă de cele 27 de state membre ale UE înainte de a intra în vigoare.

Până acum, votul membrilor PE era considerat strict individual și nu putea fi delegat în niciun caz.

* Parlamentul European cere, într-o rezoluție adoptată joi, 30 aprilie, aplicarea strictă a legislației UE existente, o definiție armonizată a hărțuirii cibernetice și o responsabilitate sporită a platformelor pentru a îmbunătăți protecția victimelor.

În rezoluția adoptată prin ridicare de mâini, plenul PE solicită sancțiuni eficiente și disuasive pentru infracțiunile de hărțuire cibernetică, facilitând raportarea incidentelor pentru victime și eliminând lacunele juridice la nivelul UE în ceea ce privește recunoașterea amplorii și gravității depline a problemei, informează un comunicat al legislativului comunitar.

Eurodeputații se declară îngrijorați de creșterea hărțuirii cibernetice și a abuzurilor online bazate pe imagini sau videoclipuri, sugerând că măsurile existente ar putea să nu fie suficiente. Ei solicită Comisiei Europene să evalueze dacă este necesară o definiție armonizată a hărțuirii cibernetice la nivelul UE și dacă aceasta ar trebui recunoscută ca infracțiune cu dimensiune transfrontalieră în blocul comunitar.

Legislativul comunitar insistă asupra necesității de a trage la răspundere platformele online în ceea ce privește prevenirea și combaterea hărțuirii cibernetice, avertizând cu privire la anumite modele de afaceri care stimulează răspândirea conținutului care incită la ură, afectând în special minorii, femeile și comunitatea LGBTIQ+.


Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) - date
* Numărul persoanelor din Uniunea Europeană decedate în accidente rutiere a scăzut cu 2,2% în 2024, comparativ cu 2023, însă cea mai ridicată rată a deceselor în urma evenimentelor rutiere s-a înregistrat în România (78 de victime la un milion de locuitori), arată datele publicate luni, 27 aprilie, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În 2024, au fost 19.934 de decese în UE, în urma accidentelor rutiere, față de 20.384 în 2023, al doilea an consecutiv în care s-a înregistrat un declin al numărului accidentelor.

În medie, au fost 44 de victime ale traficului rutier la un milion de locuitori în UE. În 2024, cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere s-a înregistrat în România (78 de decese la un milion de locuitori), Bulgaria (74) și Grecia (64), iar cea mai scăzută - în Suedia (20), Malta (21) și Danemarca (24).

* Aproximativ 24% din cererile de azil primite de țările din Uniunea Europeană anul trecut au fost formulate de minori, a anunțat miercuri, 29 aprilie, Biroul de statistică al UE (Eurostat), potrivit dpa.

Astfel, 158.400 dintre persoanele care au solicitat în 2025 protecție internațională în Uniunea Europeană aveau vârste de sub 18 ani, ceea ce reprezintă 23,7% din numărul total al cererilor de azil primite.

Proporția cea mai mare s-a înregistrat în Austria (57,3%), care este urmată de Germania (44,9%), Finlanda (31,2%) și România (31%).

În 2025, 39% dintre minorii care au solicitat prima dată azil au provenit din Asia, 27,3% din Africa, 18,2% din America și 13,9% din țări europene non-membre UE.

În total, în UE anul trecut au primit statutul de refugiat 119.435 de minori, dintre care 6.600 după un apel sau o reanalizare a cererii lor de azil.

* Rata anuală a inflației în zona euro a sărit până la 3% în luna aprilie, de la 2,6% în luna martie, potrivit unei estimări preliminare publicate joi, 30 aprilie, de Eurostat, transmite AFP.

Tot joi, Eurostat a publicat o serie de date care arată că economia zonei euro, dar și cea a Uniunii Europene, a încetinit în primul trimestru al acestui an, comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut. Conform acestor date, Produsul Intern Brut al celor 20 de state din zona euro, dar și cel al UE, a înregistrat un avans de 0,1% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, după un avans de 0,2% în trimestrul patru 2025, comparativ cu trimestrul precedent.

Aceste date sunt sub estimărilor analiștilor intervievați de FactSet și Bloomberg, care mizau pe o ușoară accelerare a ritmului de creștere la începutul anului, până la 0,3%.

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,8% în zona euro și cu 1% în UE în primul trimestru din 2026, după un avans de 1,3% în zona euro și unul de 1,4% în UE în trimestrul precedent.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile date pentru primul trimestru al anului 2026, Finlanda (0,9%) a înregistrat cea mai mare creștere față de trimestrul precedent, urmată de Ungaria (0,8%), Estonia și Spania (ambele 0,6%). Scăderi au fost înregistrate în Irlanda (minus 2,0%), Lituania (minus 0,4%) și Suedia (minus 0,2%). În ritm anual, rata de creștere a fost pozitivă pentru paisprezece țări și negativă pentru o țară, Irlanda (minus 6,3%).

* Anul trecut, 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană (20,9% din populația blocului comunitar) erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, o scădere cu 600.000 de persoane comparativ cu situația din 2024, când 93,3 milioane de persoane, sau 21% din populația UE, erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, arată datele publicate joi, 30 aprilie, de Eurostat.

În rândul statelor membre, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială se înregistra în Bulgaria (29%), Grecia (27,5%) și România (27,4%). Pe de altă parte, cele mai mici ponderi se înregistrau în Cehia (11,5%), Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

La nivelul UE, riscul de sărăcie și excluziune socială a fost, în 2025, mai mare pentru femei decât pentru bărbați (21,9% față de 19,8%).

Repartiția pe grupe de vârstă arată că cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială în UE se înregistrează la tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani (26,3%), în timp ce cel mai mic risc a fost înregistrat la adulții cu vârsta de 65 de ani sau peste (18,8%). AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)