Depunerea și prezentarea moțiunii de cenzură a PSD-AUR-PACE la adresa Guvernului Bolojan, participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul Inițiativei celor Trei Mări (I3M) în Croația, declarațiile președintelui și ale premierului privind actuala instabilitate guvernamentală cauzată de demisia miniștrilor PSD de la guvernare, publicarea în Monitorul Oficial a decretelor privind demisiile miniștrilor PSD și a decretelor de numire în funcție a miniștrilor interimari etc reprezintă o parte dintre evenimentele perioadei 27-30 aprilie 2026.

Moțiunea de cenzură PSD-AUR-PACE, prezentată în plen
* Moțiunea de cenzură intitulată 'STOP 'Planului Bolojan' de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului' a fost prezentată, la 29 aprilie, în plenul reunit al Parlamentului de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Dezbaterea și votul asupra documentului sunt programate pentru marți, 5 mai, în plenul reunit.
Semnatarii îl acuză pe premier că ar confunda 'reforma cu vânzarea' și 'strategia cu improvizația', susținând că executivul pregătește o amplă înstrăinare de active strategice ale statului, fără consultare politică și fără dezbatere publică.
Moțiunea, semnată de 253 de parlamentari, este inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE - Întâi România și a fost fost depusă la Parlament la 28 aprilie.

Președintele Nicușor Dan, la Summitul Inițiativei celor Trei Mări (I3M)
* Președintele Nicușor Dan, a participat, în Croația (Dubrovnik), la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, precum și la sesiunea specială a Forumului de Afaceri al I3M (28-29 aprilie).
Președintele Nicușor Dan a declarat, la 28 aprilie, la deschiderea Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), că statele din regiune trebuie să aibă voința de a funcționa ca o piață unitară și de a avea campioni regionali. El a subliniat că priorități trebuie să fie conectivitatea de transport, energetică și digitală.
România, prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), a semnat, la 28 aprilie, un memorandum de participare la dezvoltarea unui 'fond de fonduri' dedicat infrastructurii strategice, alături de Fondul European de Investiții (FEI) și de alte patru bănci naționale de dezvoltare din Polonia, Lituania, Slovenia și Croația, conform unui comunicat al BID.
Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 13 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Grecia).

Președintele Nicușor Dan: deși a fost depusă moțiune de cenzură, în Parlament s-a votat SAFE
* Într-o conferință de presă, după ce a participat la Summitul Inițiativei celor Trei Mări (28-29), președintele Nicușor Dan a afirmat, la 28 aprilie că, deși a fost depusă o moțiune de cenzură la adresa Cabinetului Bolojan, totuși în Parlament a fost votată și finanțarea pentru programul SAFE, demonstrând direcția 'pro-europeană'.
Întrebat dacă va mai avea încredere în social-democrați, el a făcut apel la evaluarea activității acestora în guvernul de coaliție. 'Noi vorbim aici de relații instituționale, nu relații personale. Instituțional e o evaluare pe care o fac, au făcut un lucru bun pe care l-au făcut că au votat azi programul SAFE', a punctat el. Președintele s-a referit la raportul favorabil din 28 aprilie, din comisiile reunite de apărare ale Camerei Deputaților și Senatului privind obținerea aprobării prealabile pentru inițierea procedurilor de atribuire a contractelor pentru 15 proiecte propuse la finanțare prin Instrumentul 'Acțiunea pentru securitatea Europei' (SAFE).

Președintele Nicușor Dan: Scenariul unui guvern PSD-AUR este 'extrem de improbabil'
* Scenariul unui guvern PSD-AUR este 'extrem de improbabil', a afirmat, la 28 aprilie, președintele Nicușor Dan, în cadrul unei conferințe de presă, după ce a participat la Summitul Inițiativei celor Trei Mări.
El a amintit de declarația președintelui PSD, Sorin Grindeanu, în acest sens. 'Sunt niște oameni care sunt în funcția de lider de partid, vorbesc în numele a zeci de mii de oameni și când ei spun ceva, trebuie să-i luăm în serios', a spus șeful statului.
Șeful statului a reiterat că există un clivaj între forțele politice 'pro-europene' și nu a răspuns dacă îl susține sau nu pe premierul Ilie Bolojan. 'E o persoană pe care o respect, o persoană foarte serioasă. Însă, ce am constatat cu toții de mai mult timp este că avem un split între două jumătăți ale direcției pro-europene. Și față de această chestiune care s-a transpus într-un act administrativ, moțiune de cenzură, îmi păstrez distanța', a punctat președintele.

Președintele Nicușor Dan: dacă moțiunea trece, trebuie organizate consultări 'foarte repede'
* Președintele Nicușor Dan a afirmat, la 29 aprilie, în contextul participării la Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, că este convins că în ipoteza în care moțiunea PSD-AUR trece, rezultatul va fi o continuare a direcției pro-occidentale a României. Președintele a fost întrebat de jurnaliști dacă ia în calcul adoptarea moțiunii de cenzură și posibilitatea ca PNL și USR să nu mai fie dispuse să negocieze cu PSD pentru un nou guvern. Șeful statului a spus că nu a simțit, în perioada Guvernului actual, nicio 'adversitate' la adresa lui din partea partidelor din coaliție. În cazul în care moțiunea de cenzură va trece în Parlament, Nicușor Dan a apreciat că trebuie organizate consultări 'foarte repede'. În opinia sa, toți actorii politici implicați în ultimele 10 luni poartă o responsabilitate.

Decretele de demisie a miniștrilor PSD, precum și a miniștrilor interimari, publicate în Monitorul Oficial
* Decretele de numire în funcție a miniștrilor interimari la portofoliile rămase vacante după demisia PSD din Guvern au fost publicate, la 27 aprilie, în Monitorul Oficial. Totodată, au fost publicate în Monitorul Oficial și decretele privind demisiile miniștrilor PSD.
Președintele Nicușor Dan a informat, la 25 aprilie, că a semnat demisiile miniștrilor PSD și propunerile de miniștri interimari transmise de către Guvern.
Vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Muncii, Florin Manole, ministrul Justiției, Radu Marinescu, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, s-au retras din Executivul condus de premierul Ilie Bolojan.
Miniștrii interimari care preiau portofoliile de la PSD sunt:
* Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene - Ministerul Muncii
* Cseke Attila (UDMR), ministrul Dezvoltării - Ministerul Sănătății
* Tanczos Barna (UDMR), vicepremier - Ministerul Agriculturii
* Cătălin Predoiu (PNL), ministrul de Interne - Ministerul Justiției
* Ilie Bolojan, premier - Ministerul Energiei
* Radu Miruță (USR), ministrul Apărării și vicepremier- Ministerul Transporturilor
* Oana Gheorghiu, vicepremier - vicepremier pe postul care a fost deținut de Marian Neacșu.

Premierul Ilie Bolojan despre o candidatură la prezidențiale: voi rămâne un om activ, care va lupta să facă ce trebuie pentru România
- Premierul Ilie Bolojan a afirmat, la TVR 1, că în momentul de față suntem într-o criză politică și guvernamentală generată de PSD, iar orice om care votează o astfel de moțiune de cenzură trebuie să se întrebe ce vine în loc. Șeful Executivului a refuzat să facă pronosticuri asupra șanselor moțiunii PSD-AUR.
Ilie Bolojan a mai spus că responsabilitatea pentru criza guvernamentală actuală 'este în curtea PSD'. Șeful Guvernului a vorbit și despre varianta construirii unui 'pol de modernizare', care într-o situație limită poate fi realizat și din Opoziție. Acesta s-a referit și la faptul că oameni din conducerea PSD ar vrea un premier tip marionetă, iar alții 'să șurubărească la guvernare', lucru care nu ar trebui acceptat 'sub nicio formă' de PNL. Întrebat cine ar putea face parte din polul de modernizare la care face referire, Bolojan nu a dat niciun nume de formațiune politică, afirmând doar 'haideți să ajungem într-o atare situație'.
Referindu-se la poziția de mediator pe care și-a asumat-o președintele Nicușor Dan în contextul crizei politice, că atunci când discuți cu oameni care au 'alte interese', este foarte greu să ai rezultate. Șeful Guvernului a fost întrebat dacă a simțit nevoia ca președintele Nicușor Dan să se pronunțe mai ferm pentru stabilitate politică. Acesta a arătat că modul în care președintele își exercită responsabilitățile ține, la fel ca în cazul oricărei alte persoane, de stilul său și de constrângerile instituționale pe care le are.
Întrebat dacă ia în calcul o candidatură la funcția de președinte al României la alegerile viitoare, premierul a afirmat, că va rămâne 'în orice situație' un om activ, care va lupta să facă ce trebuie pentru România. Acesta a adăugat că dacă ar fi dorit să fie în această poziție, ar fi putut candida 'când a fost oportunitate'.
Întrebat despre posibilitatea apariției unui nou grup în Parlament care să susțină un guvern minoritar, premierul a afirmat că nu exclude acest lucru, subliniind că 'este sigur că mulți parlamentari care au intrat pe diferite liste încep să înțeleagă care sunt problemele României'. Ilie Bolojan a fost întrebat și dacă acești parlamentari s-ar putea grupa într-o forță parlamentară care să susțină sau să facă parte dintr-un guvern minoritar, o soluție de tip UNPR.

Prefecți, subprefecți și secretari de stat ai PSD, eliberați din funcție, în urma demisiei
* Guvernul a adoptat, la 29 aprilie, hotărâri privind eliberarea din funcție a 22 de prefecți și 36 de subprefecți, ca urmare a demisiei acestora. Prin alte hotărâri au fost numiți 21 de prefecți și 6 subprefecți, conform unui anunț al purtătoarei de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu, în cadrul unei conferințe la Palatul Victoria.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, le-a cerut secretarilor de stat și prefecților propuși de social-democrați să își dea demisia.
De asemenea, la aceeași dată, deciziile premierului Ilie Bolojan de eliberare din funcție a secretarilor de stat propuși de PSD au fost publicate în Monitorul Oficial.

Depreciere semnificativă a monedei naționale; euro a înregistrat un nou maxim istoric: 5,1417 lei
* Moneda națională s-a depreciat la 30 aprilie, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,1417 lei, în creștere cu 4,13 bani (0,8%) față de cotația precedentă, de 5,1004 lei, înregistrând un nou maxim istoric.
De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,3965 lei, în creștere cu 3,70 bani (+0,84%), comparativ cu 29 aprilie, când s-a situat la 4,3595 lei. AGERPRES (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)

***Sinteza este realizată în baza știrilor AGERPRES