Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost inițial înființată pentru a contribui la construirea unei noi ere post-Război Rece în Europa Centrală și de Est, dar ulterior și-a extins operațiunile și pe alte continente. Capacitatea de a răspunde rapid și decisiv la evenimente importante, fie că este vorba de sfârșitul Uniunii Sovietice, crize financiare, 'Primăvara Arabă', pandemia de coronavirus sau războiul din Ucraina, se numără printre caracteristicile distinctive ale BERD.

Banca a investit peste 220 de miliarde de euro în peste 7.800 de proiecte, conform https://www.ebrd.com/. A jucat un rol istoric și a dobândit expertiză unică în promovarea schimbării, cu accent pe dezvoltarea sectorului privat și pe investițiile verzi. Începutul activității BERD a inclus și protejarea și transformarea locului dezastrului de la Cernobîl din Ucraina și implicarea sa în siguranța nucleară și în alte părți.

Într-un punct de cotitură în istoria Europei, BERD s-a constituit în aprilie 1991 pentru a face față prăbușirii comunismului în zona de Est. În doar 18 luni de la prima prezentare a ideii unei bănci europene de dezvoltare, de către președintele Franței, Francois Mitterrand, în octombrie 1989, a avut loc și inaugurarea oficială pentru operațiuni, în sediul central de la Londra, la 15 aprilie 1991.

Era un moment în care rupturile politice radicale din țările est-europene au prilejuit tranziția spre economia de piață: procesul trebuia susținut financiar, căci altfel ar fi eșuat dramatic, iar Banca Europeană de Investiții (BEI), creată în urma Tratatului de la Roma, în 1958, avea ca principal obiectiv doar susținerea financiară a sistemului comunitar, dezvoltarea echilibrată a economiilor membre și nu pregătirea altor țări în vederea integrării ulterioare, inevitabile și necesare. De aceea, cu fonduri ale BEI și ale Comunității Europene (mai târziu, Uniunea Europeană), ca și ale principalelor țări dezvoltate din lume, s-a format un capital de 10 miliarde de euro care a fost alocat conform principiilor de piață. Astăzi și țările receptoare sunt partenere, ceea ce contribuie o dată mai mult la restrângerea riscurilor și aplicarea acestor principii, iar odată cu dezvoltarea celor opt țări 'foste socialiste' - Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria - fondurile eliberate aici au fost direcționate către țările din Balcani și din Comunitatea Statelor Independente - notează recenzia cărții 'The Cold War Was Won in the Nineties or a Short History of the European Bank for Reconstruction and Development' (Bojan Dejak), realizată de Ana Bazac și publicată pe https://www.management.ase.ro/.

Una din principalele concluzii de lucru ale BERD a fost diferența dintre problemele țărilor din 'lumea a treia' și cele ale țărilor din Europa de Est în tranziție, explicată prin faptul că aici au existat aproape toate elementele de bază ale activității economice moderne: proximitatea piețelor de export, tradiția industrială, o forță de muncă relativ competentă, disciplinată și doritoare de efort pentru depășirea situației precare. 'Tranziția în sine a implicat în primii patru ani (poate cu excepția Ungariei și, pe atunci încă, a Cehoslovaciei, care din 1992 și-au dublat exportul către Occident și au realizat continuitatea și dezvoltarea turismului) o cruntă depresiune, evidențiază lucrarea citată.

Soluția oferită de BERD - care a fost singura instituție financiară internațională care a acționat în toate țările din Est, chiar în cele lipsite de democrație, deoarece a considerat că tocmai reformele economice care urmau să ducă la îmbunătățirea situației generale urmau să impulsioneze și conturarea democrației politice - a fost: privatizarea, constituirea sistemului financiar privat, instituțiile și legislația adecvate economiei de piață. Fără să accepte condiționarea strategică a BERD, țările nu ar fi obținut niciun credit sau, cel puțin nu unul semnificativ, de la băncile occidentale, semnalează sursa amintită.

Banca a oferit instrumente financiare pentru realizarea și evaluarea proiectelor, know-how instituțional și de legislație. Instrumentele financiare au fost: împrumuturi (în terminologia BERD 'stimulente' sau 'facilități' pe termen mediu și lung, investiții în proprietate și fonduri, cumpărarea de acțiuni cu dobândă variabilă, oferirea de facilități de garanție, leasing, garantarea operațiunilor, finanțarea sectorului privat în constituire, dar și a sectorului public, subsidii, dar, în același timp, asistență tehnică și consultanță pentru înfăptuirea acestor obiective.

BERD a susținut ambele tipuri de privatizare: cea rapidă, urmată doar apoi de restructurare - privatizarea mică, din domeniul comercial mai ales, și cea precedată de restructurare - separând părțile viabile de cele bolnave etc. Primul tip de privatizare a fost aplicat de Republica Cehă, Lituania, Rusia, iar al doilea - de Ungaria, Polonia, Slovenia.

Mandatul BERD este unic pentru o bancă de dezvoltare. BERD are un mandat politic prin faptul că asistă doar acele țări 'angajate și aplică principiile democrației multipartite [și] pluralismului', notează site-ul instituției.

'Sprijinul nostru pentru sectorul privat se află în centrul activității noastre - cu obiectivul ca acesta să depășească trei sferturi din finanțarea noastră în fiecare an. Acest lucru este susținut de alte obiective strategice care susțin economiile de piață durabile, cum ar fi asigurarea unei bune guvernări, sprijinirea rezilienței economice și a incluziunii și luarea de măsuri pentru îmbunătățirea conectivității dintre economii', arată https://www.ebrd.com/.

Mai recent, abordarea privind tranziția către o economie verde a făcut din finanțarea schimbărilor climatice o măsură cheie a performanței Băncii. 'Ne angajăm să ne asigurăm că majoritatea volumului nostru de afaceri este ecologic și că toate proiectele noastre sunt pe deplin aliniate cu Acordul de la Paris', enunță sursa citată.

BERD servește interesele tuturor acționarilor săi - 77 de țări, plus Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții - nu doar pe cele ale acționarilor țărilor care primesc investițiile sale. În același timp, numărul acționarilor BERD este în continuă creștere; printre membrii recenți se numără China, India, San Marino, Libia, Emiratele Arabe Unite, Algeria, Irak, Benin, Cote d'Ivoire, Nigeria, Kenya și Senegal, conform paginii instituției.

Anul 2025 a fost un an record pentru BERD, cu investiții totale de 16,8 miliarde de euro în 2025, în creștere față de 16,6 miliarde în 2024.

În prezent, BERD are sediul central în Canary Wharf, Londra, un sediu care a fost inaugurat oficial de Regele Charles al III-lea în martie 2023. Instituția este condusă din 2020 de Odile Renaud-Basso, din Franța.

BERD în România

În România, BERD a investit încă din primii ani. 'Ne concentrăm pe finanțarea investițiilor verzi în infrastructură, cu accent pe sectorul energetic; pe stimularea productivității și rezilienței corporative, inclusiv prin inovare, o mai mare integrare și un capital uman îmbunătățit; pe dezvoltarea în continuare a sectorului financiar și a piețelor de capital.', arată pagina www.ebrd.com/home/what-we-do/where-we-invest/romania.html.

Până în luna februarie 2026, colaborarea României cu BERD poate fi rezumată în: 591 pe proiecte; 12,484 miliarde de euro investiții cumulate; 87% - Cota sectorului privat din portofoliu; 217 - Numărul de operațiuni active în portofoliu; 3.645 milioane euro - Portofoliu actual de proiecte; 2.658 milioane euro - Active operaționale.

Craiova a fost primul oraș din România care s-a alăturat programului Green Cities al BERD în 2019.

Bilanțul anului 2025 arată că BERD a investit o sumă record de 955 de milioane de euro în 37 de proiecte în România, o creștere semnificativă față de 707 milioane de euro pentru 44 de proiecte în anul precedent.

'Acesta este cel mai mare volum anual de afaceri înregistrat în România de când BERD a început să investească aici în 1992', a declarat Victoria Zinchuk, directorul BERD pentru România, potrivit www.ebrd.com/home/news-and-events/news/2026/romania-2025-results.html.

În 2025, 81% din investițiile BERD în România au fost dedicate economiei verzi, semnificativ peste media Băncii în toate regiunile. Se așteaptă ca proiectele semnate în cursul anului să genereze reduceri anuale ale emisiilor de CO2‚ de peste un milion de tone, reflectând alinierea accelerată a României la obiectivele UE în materie de climă și energie.

Printre proiectele ecologice cheie s-a numărat pachetul de finanțare de 192 de milioane de euro semnat în noiembrie pentru trei centrale solare majore - Slobozia, Corbii Mari și Iepurești II - cu o capacitate nouă combinată de 531 MW și aproximativ 676 GWh de producție anuală de energie electrică verde. Acestea beneficiază de schema 'Contracts for Difference price stabilisation', pe care BERD a sprijinit-o.

O altă tranzacție notabilă a fost semnată în mai - un împrumut BERD de 180,3 milioane de euro pentru un pachet de finanțare de 400,6 milioane de euro pentru un proiect de regenerare transformatoare în al doilea oraș al României, Cluj-Napoca. Proiectul presupune reamenajarea un sit industrial într-un cartier combinat de retail, birouri, cultură și divertisment, cu îmbunătățiri majore ale infrastructurii locale. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.ebrd.com