Jennifer Capriati a fost un copil fenomen al tenisului, începându-și cariera ca profesionistă la doar 13 ani. A câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Barcelona din 1992, la vârsta de 16 ani.

'Și are doar 13 ani!'. Acesta a fost titlul publicat de revista Sports Illustrated pe coperta din 19 martie 1990, care anunța debutul profesionist al lui Jennifer Capriati și avansarea până în finala Turneului Virginia Slims din Boca Raton, Florida, pe 5 martie, amintește https://www.tennisfame.com.

Jennifer Capriati s-a născut la 29 martie 1976, la New York. Drumul său în tenis a început la 5 ani, avându-l antrenor pe Jim Evert, tatăl fostei jucătoare profesioniste de tenis Chris Evert.

A câștigat titlurile de simplu la categoria sub 18 ani pe teren 'hard' și zgură în 1989, titlurile de simplu la juniori la French Open și US Open în 1989, titlurile de dublu la juniori la US Open și Wimbledon (împreună cu Meredith McGrath) în 1989 și titlul de simplu la categoria sub 16 ani, la Easter Bowl în 1989.

În perioada 1990-1993, a produs o gamă impresionantă de premiere cu titlul de 'cea mai tânără din istorie' și rezultate strălucitoare pentru o jucătoare atât de tânără pe scena profesionistă.

La debutul în circuitul profesionist Virginia Slims, Gabriela Sabatini, numărul 3 mondial, a învins-o pe Capriati cu 6-4, 7-5, dar aceste detalii s-au pierdut în entuziasmul generat de faptul că fenomenala Capriati avea 13 ani și 11 luni și tocmai devenise cea mai tânără jucătoare din istorie care a ajuns în finala unui turneu, amintește sursa citată. Capriati a lovit mingea cu viteză și profunzime și a jucat ca și cum ar fi fost mult mai în vârstă. 'Dacă poate învinge jucătoare profesioniste consacrate acum, la nici doi ani de adolescență, ce îi rezervă viitorul?', se întrebau comentatorii sportivi. În mai puțin de o lună, Capriati a avansat la campionatele Virginia Slims de la Hilton Head, pierzând în fața Martinei Navratilova, cu 6-2, 6-4.

Capriati a devenit cea mai tânără jucătoare care a ajuns în semifinalele unui campionat major la Openul francez din 1990 (14 ani și două luni), când a înfruntat-o pe favorita numărul 2, Monica Seles - campioana turneului - și la Wimbledon în 1991 (15 ani și trei luni). Totodată, a fost cea mai tânără favorită la Wimbledon în 1990 (locul 12), eliminată de Steffi Graf cu 6-2, 6-4 în runda a treia, cea mai tânără jucătoare care a ajuns în top 10 (locul 8 la 14 ani și 235 de zile în 1990) și cea mai tânără jucătoare care s-a calificat pentru campionatele de final de sezon WTA (1990, pierzând în fața lui Steffi Graf, 6-3, 5-7, 6-3 la Madison Square Garden din New York City).

Pe 22 octombrie 1990 a câștigat primul dintre cele 14 titluri din circuitul WTA (finalistă în alte 17), când a învins-o pe Zina Garrison în Puerto Rico cu 5-7, 6-4, 6-2, și a terminat anul pe locul 8 în lume, cu 17 locuri mai sus decât clasamentul ei de debut WTA. A fost un prim an amețitor ca jucătoare profesionistă, propulsând SUA la un Campionat Fed Cup împotriva Uniunii Sovietice, primul dintre cele două titluri Fed Cup (1990, 2000) din palmaresul ei.

A devenit cea mai tânără semifinalistă din istorie la Wimbledon în 1991, după o înfrângere cu 6-4, 6-4 în fața lui Sabatini, numărul 2. În același an, a ajuns la US Open ca favorită numărul 7, pierzând în fața Monicăi Seles, numărul 2, într-un meci clasic de semifinală, cu 6-3, 3-6, 7-6. A încheiat anul clasată pe locul 6 în lume.

În 1992, Capriati a învins-o pe Arantxa Sanchez-Vicario, favorita numărul 2, și pe Steffi Graf, favorita numărul 1, cu scorul de 3-6, 6-3, 6-4, câștigând Medalia de Aur la Jocurile Olimpice de la Barcelona. A fost o realizare memorabilă pentru sportivă, iar în 1993 a avansat în sferturile de finală la turneele Grand Slam din Australia, Franța și Marea Britanie (Wimbledon).

Cariera ei a intrat în declin din 1994, când a părăsit circuitul pentru a depăși epuizarea, unele probleme medicale, pentru a termina liceul și a gestiona probleme personale. S-a întors cu prudență în 1996, iar în următorii trei ani, a făcut un salt remarcabil înainte. În timpul acestei reveniri, a câștigat primul dintre cele trei titluri majore la simplu, ceea ce a determinat atât revista TENNIS, cât și rețeaua de transmisiuni sportive ESPN să-i acorde premiile 'Comeback Athlete of the Year' în 1996, respectiv 2002, precizează sursa amintită.

În 2001, a devenit singura jucătoare din circuit care a ajuns cel puțin în semifinalele tuturor celor patru turnee majore ale anului.

La Australian Open din 2001, Capriati a fost cap de serie numărul 12 și a uimit publicul învingând-o pe Monica Seles în sferturile de finală și pe Lindsay Davenport în semifinale, ajungând în finală împotriva Martinei Hingis, cap de serie numărul 1. A jucat un meci perfect, câștigând cu 6-4, 6-3.

În Franța, a învins-o pe Serena Williams în sferturile de finală (6-2, 5-7, 6-2) și pe Martina Hingis în semifinale (6-4, 6-3) pentru a ajunge la a doua finală majoră consecutivă. Într-un campionat dificil și disputat împotriva belgienei Kim Clijsters, Capriati s-a impus cu 1-6, 6-4, 12-10. 'Niciodată nu am crezut că voi fi aici 11 ani mai târziu, după ce am jucat prima dată aici când aveam 14 ani. Sincer, abia aștept să mă trezesc din acest vis.', a declarat în conferința de presă organizată după finala de la Roland Garros.

Titlul câștigat de Capriati în 2002, la Australian Open, a fost cel mai impresionant dintre cele trei reușite la turneele de Grand Slam. Înfruntând canicula sufocantă de la Melbourne și având-o adversară pe Martina Hingis, Capriati a reușit una dintre cele mai notabile reveniri din istoria tenisului, redresându-se după un scor de 6-4, 4-0 și patru mingi de meci, pentru a învinge în final cu 4-6, 7-6, 6-2.

A ajuns pe locul 1 mondial în octombrie 2001, poziție pe care a deținut-o timp de 18 săptămâni. A avut sezoane solide în 2003 și 2004, avansând în semifinale la Roland Garros în 2004 și la US Open în 2003 și 2004.

Jennifer Capriati și-a încheiat cariera remarcabilă la sfârșitul sezonului 2004, acumulând în palmares 14 titluri la simplu și un titlu la dublu. În 2005, revista TENNIS a clasat-o pe locul 36 în lista celor mai mari 40 de jucătoare din istoria de 40 de ani a revistei.

A revenit ca 'Legend Ambassador' la WTA Finals din 2018 de la Singapore.

Pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a primului său titlu la Australian Open, s-a întors la Melbourne pentru a înmâna trofeele finalistelor din 2026, Elena Rybakina și Aryna Sabalenka. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Jennifer Capriati/Facebook