Ziua Unirii Basarabiei cu România este celebrată în fiecare an la 27 martie, fiind o sărbătoare națională oficială în România, instituită prin Legea nr. 36/2017. Această zi marchează momentul istoric din 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea provinciei Basarabia cu Regatul României. Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu țara, deschizând calea spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Unirea provinciei românești Basarabia cu țara-mamă a fost hotărâtă de Sfatul Țării de la Chișinău (Basarabia), organ legislativ reprezentativ, prin majoritatea absolută a votului. În Declarația de Unire se specifică: 'Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România'.

Rezultatul votului (86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 de abțineri și 13 absenți) a fost anunțat de președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț. Acesta, împreună cu secretarul acestui for, Ion Buzdugan, au semnat Declarația de Unire.

Apoi, prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, prezent la Chișinău, a fost invitat, împreună cu membri ai guvernului român, în sala Sfatului Țării, unde, în numele poporului român și al regelui Ferdinand I (1914-1927), a declarat că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Țării și proclamă Basarabia unită cu România. ''Basarabia este de acum unită pe veci cu România'', a declarat, cu acest prilej, Alexandru Marghiloman.

Ceremonia de dezvelire a busturilor lui Alexandru Marghiloman şi Ion Inculeţ, amplasate in Parcul 'Sfatul Ţării' din municipiul Ialoveni, Republica Moldova, eveniment prilejuit de implinirea a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu Romania.

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO

În telegrama trimisă de regele Ferdinand I Sfatului Țării de la Chișinău se arăta: ''Sentimentul național ce se deșteaptă atât de puternic în timpul din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălțător al Sfatului Țării o solemnă afirmare. Un vis frumos a fost înfăptuit''.

Teritoriul dintre Prut și Nistru (Basarabia) fusese anexat de Rusia în urma păcii ruso-turce, încheiată la 16 mai 1812, la București, după războiul ruso-turc dintre 1806-1812.

La 1 aprilie 2015, deputatul Eugen Tomac a depus în Biroul Permanent al Camerei Deputaților un proiect legislativ pentru declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare națională. În expunerea de motive, acesta arată că 'instituirea zilei de 27 martie 1918 drept Zi Națională a Unirii Basarabiei cu România este un act minim pe care statul român îl poate face în semn de recunoștință pentru cei care au luptat și s-au sacrificat pentru România întreagă, pentru limba română și libertate. (...) Este obligația noastră, a celor care astăzi răspundem în fața românilor, de a demonstra că prețuim valorile românești de veacuri și pe cei care ni le-au lăsat moștenire', se arată în continuare în expunerea de motive, publicată pe https://www.cdep.ro/.

Deputatul mai amintește, în cadrul documentului, că, după 22 de ani, Basarabia a fost din nou ocupată, împreună cu Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, în urma pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 și a ultimatumului sovietic de la 26-28 iunie 1940, iar 'membrii Sfatului Țării, cei care au avut cea mai importantă contribuție la dezvoltarea economiei, a învățământului și a culturii românești din Basarabia, au fost considerați cei mai periculoși inamici. Astfel, mulți dintre ei, care nu au apucat sau au refuzat să se refugieze în România, au fost deportați și omorâți de NKVD-ul sovietic. Vladimir Bodescu, Alexandru Baltaga, Constantin Bivol, Ștefan Botnariuc, Emanoil Cateli, Teodosie Cojocaru, Ion Codreanu, Ion Ignatiuc, Teodor Neaga, Panteleimon Sinadino, Nicolae Secară, Grigore Turcuman, Teodor Uncu, Luca Știrbeț, toți deputați ai Sfatului Țării care au votat unirea necondiționată cu România, au fost arestați chiar în primele zile ale ocupației sovietice, deportați și exterminați.'

Vernisajul expoziţiei temporare ”Basarabia - 100 de ani de la Unirea cu România”, desfăşurate la Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, 29 martie 2018.

Foto: (c)   SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO

Senatul a adoptat proiectul legislativ la 13 octombrie 2015, iar Camera Deputaților, for decizional în acest caz, la 14 martie 2017. Legea nr. 36 pentru declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare națională a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis la 27 martie 2017.

Potrivit Legii nr. 36/2017, Guvernul României și autoritățile locale și centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autoritățile administrației centrale și locale, organizațiile neguvernamentale, muzee, reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea de evenimente și manifestări publice și cultural științifice dedicate acestei sărbători. Autoritățile centrale și locale pot sprijini material și logistic aceste manifestări.

***

Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a susținut în ziua de 22 martie 2026, la Milano, o conferință dedicată evenimentului istoric de la 27 martie/ 9 aprilie 1918. Conferința a avut loc la Biblioteca Ambrosiana din Milano, în Sala delle Accademie, fiind prilejuită de organizarea simpozionului 'Unirea Basarabiei cu România în 1918, expresie a unității și identității românilor', o inițiativă a diasporei românești din Milano, concretizată de Centrul Cultural Italo-Român din Milano și de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.

Institutul Cultural Român 'Mihai Eminescu' de la Chișinău, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, organizează, la 27 martie 2026, vernisajul expoziției de pictură și grafică 'Regina Maria și Chișinăul', cu lucrări semnate de artiștii plastici Antonina Grișciuc și Vitalie Grișciuc. Expoziția reunește viziunea a doi artiști diferiți referitoare la aceeași temă, vizita istorică a reginei Maria a României la Chișinău în mai 1920 și ecoul acesteia, în contextul celebrării a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Galeria deschisă la Muzeul Național de Istorie a Moldovei cuprinde 80 de lucrări semnate de cei doi artiști și va putea fi vizitată între 27 martie și 30 aprilie 2026.

De asemenea, cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România, Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Ministerul Culturii din Republica Moldova, organizează concertul Orchestrei Operei Naționale București, instituție subordonată Ministerului Culturii din România, în data de 27 martie, la Teatrul Național de Operă și Balet 'Maria Bieșu' din Chișinău. Evenimentul omagiază momentul istoric al Unirii Basarabiei cu România în 1918 și aduce împreună artiști de pe ambele maluri ale Prutului, reafirmând unitatea de limbă, cultură și spirit european. Împreună cu Orchestra Operei Naționale București dirijată de Daniel Jinga vor concerta artiști de renume internațional: Valentina Naforniță, Alexandru Tomescu, Damian Drăghici și Ana Cebotari. Experiența publicului va fi întregită de participarea extraordinară a Capelei Corale Academice 'Doina' a Filarmonicii Naționale 'Serghei Lunchevici' din Chișinău, dirijoare - Ilona Stepan.

La data de 27 martie se celebrează atât Ziua Unirii Basarabiei cu România, cât și Ziua Mondială a Teatrului, o dublă sărbătoare marcată de echipa Naționalului din Iași prin turneul anual la Teatrul Național 'Mihai Eminescu' din Chișinău. Publicul va avea ocazia să vadă două dintre cele mai cerute spectacole ale acestei stagiuni, recent intrate în repertoriul instituției ieșene de teatru: 'Femeia - câmp de luptă' de Matei Vișniec, în regia lui Botond Nagy, precum și 'Hardughia' de Mircea Radu Iacoban, o montare care îi aparține lui Ovidiu Lazăr.

În perioada 21-28 martie 2026, Organizația Studenților Basarabeni din București desfășoară Festivalul 'Zilele Basarabiei', aflat în acest an la cea de-a XIX-a ediție. Activitatea are drept scop marcarea celor 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. În ziua de 27 martie, are loc Comemorarea Artizanilor Unirii, care au luptat pentru idealul național. Evenimentul de comemorare este dedicat cinstirii artizanilor Unirii Basarabiei cu România și se desfășoară la Mănăstirea Cernica. Participanții vor lua parte la un moment solemn de reculegere și depunere de flori, pentru a marca importanța istorică a zilei de 27 martie și pentru a păstra vie memoria celor care au contribuit la realizarea Unirii. Printre invitați se numără ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)