Dramaturgul Dario Fo a fost un om de teatru total - a scris și a regizat spectacole, a fost și actor, de multe ori unic actor al pieselor sale, a fost scenograf și creator de costume, ocazional și compozitor al muzicii pieselor sale. Opera sa se bazează pe farsa medievală și pe bufoneria comediei și a fost jucată nu doar în teatru, ci și în parcuri, închisori și școli. Printre piesele sale cele mai jucate se numără ''Moartea accidentală a unui anarhist' (1970) și 'N-avem bani, nu plătim!'' (1974), notează https://www.nobelprize.org/.

S-a născut la 24 martie 1926 în Sangiano, Italia. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a studiat artele frumoase la Accademia di Belle Arti di Brera de la Milano. În 1950 a început colaborarea cu RAI (Radioteleviziunea italiană), scriind texte satirice pe care le și interpreta ca actor. Colaborarea cu RAI a durat peste un deceniu și a prilejuit numeroase conflicte cu cenzura exercitată de Biserica Catolică.

S-a dedicat, în cele din urmă, în exclusivitate teatrului. A înființat, la Milano, în 1957-1958, împreună cu soția sa, actrița Franca Rame (1921-2013), propria companie teatrală 'Fo-Rame'. În cadrul acesteia, Dario era dramaturg, actor, regizor, scenograf și designer de costume. Franca Rame era principala colaboratoare în scenarii a lui Dario și actrița principală. De asemenea, ea și-a asumat responsabilitatea pentru administrarea companiei.

Piesele sale au avut la început o structură de farsă, fiind scrise în contradicție cu 'teatrul burghez' al epocii și reînviind tradiția italiană a improvizației din commedia dell'arte.

În 1969, Fo a montat spectacolul 'Mistero Buffo', cel mai mare succes al său, care reunea texte în diferite dialecte recitate de un singur interpret: autorul însuși.

Dario Fo a scris aproximativ 70 de piese de teatru, unele dintre ele împreună cu soția sa Franca Rame. Printre cele mai renumite piese se numără: 'Morte accidentale di un anarchico' (1974, 'Moartea accidentală a unui anarhist'), 'Non si paga, non si paga!' (1974, 'N-avem bani, nu plătim!''), 'La marijuana della mamma e la piu bella' (1976, 'Marijuana de la mama e cea mai bună') sau 'Il diavolo con le zinne' (1997, 'Diavolul cu țâțe').

Din opera sa mai amintim: 'Tutta casa, letto e chiesa' (1978; 'Toată casa, patul și biserica'), 'Clacson, trombette, e pernacchi' (1981; 'Trompete și zmeură'), 'Female Parts' (1981), 'Coppia aperta' (1983; 'Cuplul deschis, Larg deschis chiar), 'L'uomo nudo e l'uomo in frak' (1985; 'Cel nud și cel în frac'), 'Il papa e la strega' (1989; 'Papa și vrăjitoarea').

În 1976-1977, Dario și Franca au revenit în televiziune, pe RAI2, după 15 ani. Seria intitulată 'Il teatro di Dario Fo' a inclus piesele: 'Mistero buffo', 'Settimo: ruba un po'meno!', 'Ci ragiono e canto', 'Isabella, tre caravelle e un cacciaballe', 'La signora e da buttare' și 'Parliamo di donne', cu o durată totală de televiziune de 21 de ore. Franca Rame a primit Premiul IDI pentru cea mai bună actriță de televiziune pentru interpretarea din 'Parliamo di donne', potrivit https://www.nobelprize.org/.

Piesele sale, mai ales 'Mistero Buffo', au fost traduse în 30 de limbi, și au fost modificate ca să corespundă realităților locale atunci când au fost montate în afara Italiei, notează site-ul https://www.uniter.ro/. Spectacolele sale au fost jucate pe scene din întreaga lume - din Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Germania, Danemarca, România, Franța, Țările de Jos, Spania, până în Canada, SUA și Columbia, Argentina, Cuba.

În plan politic, omul de teatru a militat toată viața în rândul stângii italiene, fiind totodată, prin textele și spectacolele sale satirice, un critic necruțător al derapajelor politice din peninsulă.

În 1997, Dario Fo a primit Premiul Nobel pentru literatură, acordat în virtutea faptului că 'urmând tradiția saltimbancilor medievali, batjocorește puterea, redându-le celor asupriți demnitatea', conform https://www.nobelprize.org/.

A publicat în 2014 primul său roman, bestsellerul internațional 'La figlia del papa' (''Fiica papei', Humanitas Fiction, 2016), urmat, în 2015, de un alt bestseller, 'C'e un re pazzo in Danimarca' ('E-un rege nebun în Danemarca', Humanitas Fiction, 2017).

În 2017, la jumătate de an după moartea sa, survenită la 13 octombrie 2016, a apărut romanul 'Quasi per caso una donna. Cristina di Svezia' ('Ca din întâmplare, femeie. Regina Cristina a Suediei', Humanitas Fiction, 2019), care încheie seria dedicată de dramaturgul italian unor mari și controversate figuri istorice, se arată pe site-ul https://humanitas.ro/.

Orașe precum Bergamo, Cesena, Milano, Palermo, Veneția din Italia, Barcelona și Madrid, din Spania, Copenhaga - Danemarca, Helsinki - Finlanda, Amsterdam - Țările de Jos, găzduiesc expoziții ale teatrului reprezentat de Dario Fo și Franca Rame, și conțin picturi, măști, marionete de mână și din sfoară, tapiserii, schițe pentru scenografie, mașini de scenă, note de regie și costume, mai notează https://www.nobelprize.org/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Dario Fo e Franca Rame/Facebook