Nowruz este o sărbătoare a reînnoirii, care înseamnă 'zi nouă' în persană. Cu rădăcini vechi de peste 3.000 de ani, în epoca zoroastrismului, Nowruz anunță sosirea primăverii, fiind marcată în ziua echinocțiului de primăvară, de obicei pe 20 sau 21 martie.

În zilele noastre, Nowruz unește diverse culturi din Iran, Asia Centrală, Caucaz, Balcani și dincolo de ele, oferind un bogat tablou de obiceiuri, tradiții și valori comune, arată www.un.org/.

Originile Nowruz pot fi urmărite până în anticul imperiu persan și în calendarul zoroastrian, unde marca una dintre cele mai sfinte zile ale anului. Inițial un moment sacru pentru a celebra renașterea naturii, Nowruz a evoluat de-a lungul secolelor într-un festival secular îmbrățișat de numeroase comunități etno-lingvistice și culturale. Atractivitatea sa durabilă constă în simbolismul său puternic - triumful luminii asupra întunericului și promisiunea unor noi începuturi, atât în natură, cât și în spiritul uman.

Regăsit sub nume diverse în funcție de limbă și regiune - Nawrouz, Novruz, Nowrouz, Nowrouz, Nawrouz, Nauryz, Nooruz, Nowruz, Navruz, Nevruz, Nowruz, Navruz - consemnate de https://ich.unesco.org/, festivalul popular de primăvară este asociat cu dragostea pentru natură și toate ființele vii, respectul pentru ființele umane și răspândirea binelui.

Sărbătorile - care includ jocuri, competiții sportive, muzică populară și spectacole de cântece și dansuri - promovează respectul, unitatea și solidaritatea, deoarece toată lumea poate participa liber.

Ca patrimoniu viu comun în Asia și Orientul Mijlociu, festivalul Nowruz, înscris în patrimoniul imaterial UNESCO în 2024, încurajează înțelegerea reciprocă și prietenia între diferite comunități etnice și poate juca un rol determinant în aducerea împreună a oamenilor din culturi, țări și națiuni diferite. Nowruz este un mozaic vibrant de obiceiuri care variază în funcție de regiune, dar care împărtășesc teme comune.

Printre cele mai prețuite tradiții se numără:

*Curățenia de primăvară și reînnoirea. În pregătirea pentru Nowruz, casele sunt curățate temeinic - o practică cunoscută sub numele de 'scuturarea prafului' trecutului.

*Masa Haft Sin, deosebit de populară în Iran, pregătită artistic cu șapte feluri, fiecare începând cu litera persană 'S'. Aceste articole simbolizează diverse atribute ale vieții, cum ar fi: Sabzeh (boabe încolțite); Samanu (budincă dulce); Senjed (fructe uscate); Seer (usturoi); Seeb (măr); Somaq (boabe de sumac); Serkeh (oțet).

*Ritualuri cu foc și focuri de tabără. Săritul peste foc este un act simbolic menit să purifice și să energizeze, alungând rămășițele iernii și invitând căldura și vitalitatea primăverii.

*Cântece tradiționale, poezii și spectacole muzicale locale.

*Festivaluri stradale: parade și adunări publice.

Deși temele principale ale Nowruz-ului rămân constante, celebrarea sa ia forme unice în diferite țări:

Iran: Nowruz este sinonim cu masa Haft Sin și cu tradiții pline de viață, cum ar fi ritualul cu foc Chaharshanbe Suri.

Afganistan: Aici, Nowruz este sărbătorit atât ca o sărbătoare culturală, cât și agricolă. Pe lângă sărbătorile familiale obișnuite și dansurile rituale, ziua are o semnificație specială pentru fermieri, marcând începutul ciclului agricol.

Azerbaidjan și Uzbekistan: Aceste regiuni sunt cunoscute pentru festivitățile lor publice grandioase, jocurile tradiționale și sărbătorile comunale, unde celebrarea Nowruz-ului se extinde în spectacole stradale vibrante și muzică regională.

Mongolia: Nauryz este una dintre cele mai importante sărbători ale anului. Mongolia găzduiește peste 130.000 de kazahi, care formează 4% din populația națională. Pe 22 martie, kazahii din Mongolia se trezesc devreme pentru a saluta răsăritul noului an. Aprind două lumânări ce simbolizează fericirea și abundența în noul an, umplu recipiente cu iaurt, lapte sau apă de izvor, gătesc și mănâncă koje, o supă tradițională, explică https://ich.unesco.org/.

În alte regiuni, precum Caucazul, Asia Centrală și chiar în anumite părți ale Balcanilor, Nowruz reunește comunitățile într-o celebrare comună a vieții și a tradiției, prezentând aromele locale, respectând în același timp temele universale ale renașterii și reînnoirii.

În 2010, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat 21 martie Ziua Internațională Nowruz, promovând celebrările globale în spiritul festivalului.

Începând cu anul 2016, 'Sărbătoarea Sosirii Primăverii', denumită 'Nawrez' este celebrată și în România, de către membrii minorității tătare turco-musulmane.

Propunerea legislativă pentru declararea acestei zile, inițiată de deputați PSD, PNL și aparținând grupului minorităților naționale altele decât cea maghiară, a fost adoptată de Senat la 22 septembrie 2015. Potrivit expunerii de motive a proiectului, 'din Asia până în Europa fiecare popor își are propriile legende, iar Nawrez reprezintă pentru popoarele turce o sărbătoare foarte veche, cu o deosebită încărcătură simbolistică. Sărbătoarea Nawrez și a anului nou este foarte bine asemănată cu sărbătoarea de Paște a creștinilor prin prisma compatibilității legate de tradiții și obiceiuri'. Cu ocazia acestei sărbători, se vopsesc ouă în trei culori - roșu, galben și verde, iar tradiția spune că până ce pe pământ nu cad coji de ouă, nu vine primăvara. 'Cojile de ouă căzute pe pământ semnifică scăparea de greutăți și instaurarea unui început mai bun', se mai arată în documentul publicat pe site-ul www.cdep.ro.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind declararea acestei zile la 25 noiembrie 2015. La 17 decembrie 2015, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii, iar Legea nr. 333/2015 privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorității tătare turco-musulmane, denumită 'Nawrez', a intrat în vigoare la 24 decembrie 2015.

La 10 martie 2026, a avut loc evenimentul 'Nowruz la Persepolis - o călătorie unică în patrimoniul persan antic' la Cinema Muzeul Țăranului din București, care a inclus proiecția în premieră în România a documentarului 'Nowruz', în regia lui Erturan Najafi Gol, prelegeri, poezii, povestiri și un alt material documentar despre Persepolis, produs în exclusivitate pentru acest eveniment de fondatoarea Iranian Romanian Network, Nafiseh Sh. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Foto: (c) Orhan Qereman/REUTERS