În perioada 13 februarie 1991 - 20 iunie 1991 au avut loc numeroase dezbateri parlamentare pe titluri, capitole, teze și articole asupra proiectului de constituție votat în Parlament și aprobat prin referendum în noiembrie-decembrie 1991. Redăm, în cele ce urmează, un fragment din dezbaterile specialiștilor din epocă pe marginea Constituției din 1991, cuprinse în volumul 'Geneza Constituției României 1991. Lucrările Adunării Constituante' (Regia Autonomă 'Monitorul Oficial', 1991)

* Fragment din alocuțiunea lui Florin Vasilescu pe marginea Titlului III, capitolul 2, din Constituția de la 1991 referitoare la participarea președintelui la ședințele guvernului; Stenograma ședinței din 17 aprilie 1991, Monitorul Oficial, Partea a II-a, nr. 11 din 19 aprilie 1991; pp. 512

***
Adunarea Constituantă a României s-a constituit prin Decretul-Lege nr. 92 din 14 martie 1990, iar la 11 iulie 1990 a fost aprobată componența nominală a Comisiei de redactare a proiectului de Constituție, condusă de Antonie Iorgovan, profesor la Facultatea de Drept. Comisia a inclus 23 de parlamentari și 5 experți - personalități ale învățământului juridic românesc și juriști (Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida), conform volumului 'Geneza Constituției României 1991. Lucrările Adunării Constituante' (Regia Autonomă 'Monitorul Oficial', 1991) și site-ului www.cdep.ro.

O variantă de lucru a proiectului de Constituție a fost schițată de Comisia de redactare, între noiembrie 1990 - ianuarie 1991. Au urmat serii de dezbateri parlamentare în cadrul Adunării Constituante, precum și dezbateri pe articole, teze, titluri.

Proiectul de Constituție al României, astfel cum a rezultat în urma dezbaterilor, a fost votat de parlament la 21 noiembrie 1991. La 8 decembrie 1991, proiectul a fost aprobat prin referendum de către cetățeni, conform cdep.ro.

Constituția din 1991 a fost revizuită în 2003.

***
'Linia a treia a prezentat multe discuții: este vorba despre prezidarea Guvernului de către Președinte atunci când acesta participă la ședințele guvernului. În această problemă s-au enunțat două idei. Întâi: eliminarea acestui text ca inutil sau nefiind ca necesar în Constituție, cu menținerea lui într-o lege ordinară (sau menținerea lui, dar cu amendamente formulate de unii domni vorbitori). Deci, prima problemă care trebuie discutată este utilitatea participării Președintelui României la ședințele guvernului. În această chestiune, împuternicit de comisie, precizez că Președintele, așa cum știți, face parte din puterea executivă. Președintele este șeful puterii executive. Președintele numește, la propunerea primului-ministru, pe membrii guvernului, dar nu cunoaște activitatea lui.

În al doilea rând, el este cel care, în exercițiul funcțiilor sale, asigură buna înfăptuire a puterilor publice. În aceste condiții, participarea sa la ședințele guvernului nu ni se pare neîndreptățită, prezența sa acolo neatrăgând o răspundere politică, deoarece nu votează. Mai mult, noi nu am preluat din Constituția franceză obligația președintelui de a semna actele adoptate în ședințele de guvern.

În aceste condiții, noi optăm pentru menținerea tezei relative la prezența președintelui la ședințele de guvern, lucru care este prevăzut și în actuala lege de organizare a guvernului.

Cât privește necesitate menținerii acestui text în Constituție sau înlăturarea lui de acolo, ne exprimăm părerea că problema este mai complicată. În situația în care textul este înlăturat, înseamnă că se lasă exercițiul unor atribuții constituționale ale Președintelui pe seama legilor ordinare. Nu socotim că este un punct de vedere corespunzător cu cele ce le exprimăm mai înainte, legate de îngrădirea organului suprem executiv al țării. Pentru că, dacă deschidem un drum încât prin legi ordinare să acordăm puteri suplimentare președintelui, temerile dumneavoastră s-ar putea adeveri. Deci, să rămânem la acest mod de a gândi - ca atribuțiile președintelui, cel puțin cele de o însemnătate deosebită, cum este aceasta - să aibă suportul necesar constituțional.

Cât privește a doua problemă - amendarea textului - s-au formulat două amendamente: 'Președintele poate prezida, la cererea primului-ministru, ședințele cu probleme de interes național', o formulare foarte globală, foarte generală. Iar a doua: 'Președintele poate prezida ședințele de guvern care au ca obiect probleme de interes național privind politica internă și externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și alte probleme'. La acest lucru, dvs. urmează să decideți cum veți crede de cuviință.'

***
Participarea președintelui la ședințele guvernului este prevăzută în Constituția de la 1991, la Titlul III, Capitolul 2, art. 87, intitulat 'Participarea la ședințele Guvernului'.

Conform art. 87 din Constituția din 1991, Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații. Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă.

Prin revizuirea din 2003, prevederile privind participarea președintelui la ședințele guvernului au rămas neschimbate, fiind menținute în cuprinsul articolului 87.AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiță)