Celebra actriță de teatru și film Gina Patrichi, ce a colaborat cu nume mari ale regizorilor de teatru și film, s-a născut la 8 martie 1936.

A urmat cursurile Institutului de Teatru 'I.L. Caragiale' din București, la clasa Aurei Buzescu, începând din 1952, fiind admisă cu toate că nu își încheiase încă studiile liceale. A fost exmatriculată înainte de absolvire, din motive disciplinare, notează cinemagia.ro.

După exmatriculare, a fost angajată la nou înființatul teatru din Galați, unde a debutat în spectacolul 'Nota zero la purtare' de Octavian Sava și Virgil Stoenescu, regizat de Valeriu Moisescu (1956).

Ana Szeles, Victor Rebengiuc, Gina Patrichi şi Liviu Ciulei, 1965

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Gina Patrichi a jucat la Teatrul Dramatic din Galați până în anul 1964, când a fost invitată să se alăture colectivului Teatrului Bulandra din București, condus de regizorul Liviu Ciulei. Aici avea să debuteze, în 29 ianuarie 1964, în piesa 'Jocul de-a vacanța' de Mihail Sebastian, sub îndrumarea lui Valeriu Moisescu.

Va debuta în film în 1965, cu rolul Rozei Ianosi din 'Padurea spânzuraților', opera câștigătoare a lui Liviu Ciulei.

Ana Szeles, Victor Rebengiuc, Gina Patrichi şi Liviu Ciulei, 1965

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

În 1988, va interpreta rolul reginei în spectacolul 'Antoniu și Cleopatra' de William Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuțiu, montat la Teatrul Național din Cluj.

Cele mai mari roluri le-a interpretat pe scena Teatrului Bulandra, pe care a slujit-o până aproape de sfârșit. Astfel, a jucat într-o ultimă premieră, la 22 noiembrie 1992: 'Teatrul comic' de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete, mai scrie sursa citată.

Actriţa Gina Patrichi în piesa de teatru 'Dimineaţa pierdută', 1988.

Foto: (c)  ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES

A lucrat cu mari regizori precum Liviu Ciulei, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu.

Actriţa Gina Patrichi în piesa de teatru 'Dimineaţa pierdută', 1988.

Foto: (c)  ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES

Numele său este legat de montări celebre: 'Clipe de viață', 'D-ale carnavalului', 'Elisabeta I', 'Victimele datoriei', 'Puricele în Ureche', 'Azilul de noapte', 'Hedda Gabler', 'Interviu, Amintiri', 'Dimineață pierdută', 'Hamlet' etc.

În film, actrița și-a făcut debutul, remarcabil, alături de Victor Rebengiuc, în lungmetrajul realizat de Liviu Ciulei după cunoscutul roman 'Pădurea spânzuraților' de Liviu Rebreanu (1964). 'Dincolo de nisipuri' (1974, r. Radu Gabrea), 'Tată de duminică' (1974, r. Mihai Constantinescu), 'Trecătoarele iubiri' (1974, r. Malvina Urșianu), 'Probă de microfon' (1979, r. Mircea Daneliuc), 'Pe malul stâng al Dunării albastre' (1983, r. Malvina Urșianu), 'Figuranții' (1987, r. Malvina Urșianu), 'Moromeții' (1988, r. Stere Gulea), 'Hanul dintre dealuri' (1988, r. Cristiana Nicolae) sunt alte producții în care Gina Patrichi a jucat.

Ultima apariție scenică a fost nu într-un spectacol, ci în cadrul Galei UNITER, din 1994, în cadrul căreia i s-a înmânat Premiul de excelență pentru întreaga carieră. Actrița a rostit atunci un fragment din monologul lui Prospero de la finalul piesei 'Furtuna' a lui Shakespeare: 'Noi suntem din plămada din care sunt făcute visele / Și scurta noastră viață o întregește un somn', notează site-ul https://www.dmtr.ro/.

Gina Patrichi a fost căsătorită cu avocatul Victor Anagnoste, din 1959 până la dispariția prematură a actriței (la doar 58 de ani). În 1966 s-a născut fiica celor doi, Oana.

A încetat din viață la 18 martie 1994.

În noiembrie 2008 s-a lansat, la Brașov, 'Carte cu Gina Patrichi', scrisă de Mircea Morariu.

A fost distinsă cu numeroase premii între care: Premiul pentru interpretare feminină al Festivalului de la Costinești pentru rolul Zaza din filmul 'Pe malul stâng al Dunării albastre', Premiul ACIN pentru rolul Zaza din același film, Premiul ATM pentru rol principal feminin în spectacolul 'Antoniu și Cleopatra' de William Shakespeare, Premiul de excelență acordat de UNITER (1994), Premiul de excelență la Gala UNITER (1994). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)