Chris Rea a fost un chitarist, compozitor și interpret britanic, celebru pentru hituri rock/pop precum 'Driving Home for Christmas', 'The Road to Hell' și 'Auberge'. Cu o carieră de peste cinci decenii și peste 30 de milioane de albume vândute, el a rămas un nume de referință în muzica blues și soft rock.

Christopher Anton Rea s-a născut la 4 martie 1951, în Middlesbrough, având rădăcini italiene și irlandeze, potrivit chrisrea.com.

În adolescență a lucrat în cadrul lanțului de cafenele deținut de tatăl său. Dorind să urmeze o carieră în jurnalism, s-a înscris la cursurile Colegiului Sfânta Maria din orașul natal.

Sursa foto: www.bestclassicbands.com

Și-a cumpărat prima chitară în jurul vârstei de douăzeci de ani, motivat de pasiunea pentru muzica unor interpreți precum Charlie Patton, Blind Willie Johnson și Sister Rosetta Tharpe. Într-un timp record, a învățat singur să cânte la chitară, astfel încât a fost inclus în două trupe locale, The Elastic Band și mult mai cunoscuta Magdalene, din componența căreia a făcut parte și David Coverdale.

În 1973, Chris Rea a pus bazele formației The Beautiful Losers, cu care, un an mai târziu, a lansat piesa 'So Much Love'. Trupa s-a destrămat în 1977.

În iunie 1978, a lansat primul său album solo, 'Whatever Happenned to Benny Santini?', care a ajuns pe poziția cu numărul 49 în topul Billboard Hot 200. Hitul albumului a fost 'Fool (If You Think It's Over)', care a atins locul 12 în topul Billboard Hot 100. Cântecul i-a adus, în anul lansării, o nominalizare la Premiile Grammy, categoria Cel mai bun artist debutant.

Au urmat materiale discografice de studio precum: 'Deltics' (1979), 'Tennis' (1980), 'Chris Rea' (1981), 'Wired to the Moon' (1984), 'On the Beach' (1986), 'Dancing with Strangers' (1987).

Două dintre cele mai de succes albume ale sale au fost 'The Road to Hell' (1989) și 'Auberge' (1991), ambele dominând topurile din Marea Britanie și nu numai.

Printre cele mai apreciate cântece compuse și interpretate de britanic, atât din postura de chitarist cât și din cea de vocalist, se numără: 'Stainsby Girls', 'Josephine', 'On the Beach', 'Let's Dance', 'Driving Home for Christmas', 'Working on It', 'The Road to Hell', 'Tell Me There's a Heaven', 'Auberge', 'Looking for the Summer', 'Winter Song', 'Nothing to Fear', 'Julia' și duetul cu Elton John, 'If You Were Me'.

Chris Rea a fost nominalizat la Brit Awards, categoria Cel mai bun artist britanic, de trei ori, în anii 1988, 1989 și 1990.

A compus 25 de albume de studio, ultimele trei fiind 'Santo Spirito Blues' (2011), 'Road Songs for Lovers' (2017) și 'One Fine Day' (2019).

Considerat un maestru al tehnicii 'slide guitar', Chris Rea este adesea asociat cu chitara sa preferată, un Fender Stratocaster roșu numit 'Pinky'. Muzica sa a evoluat de la pop-rock-ul anilor '80 către blues, în ultima parte a carierei. Vocea lui a fost caracterizată de specialiști ca fiind 'husky-gravel' (răgușită și aspră), dar reușind să rămână caldă și expresivă, notează bestclassicbands.com.

Artistul britanic a concertat la București, în ziua de 7 februarie 2010, la Sala Palatului.

A fost un entuziast al sporturilor cu motor și al automobilelor Ferrari. Pasiunea lui pentru cursele auto și admirația pentru pilotul german de Formula 1 Wolfgang von Trips (1928-1961) sunt reflectate în albumul 'La Passione' (1996). Acesta a servit drept coloană sonoră pentru filmul omonim scris și produs chiar de Chris Rea, regizor fiind John B. Hobbs.

Chris Rea a fost diagnosticat cu cancer pancreatic în anul 2000, iar în 2016 a suferit un accident vascular cerebral. Problemele de sănătate nu l-au oprit din activitatea concertistică, însă, în 2017, s-a prăbușit pe scenă în mijlocul unui concert susținut la New Theater Oxford.

S-a stins din viață la 22 decembrie 2025. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)