În fiecare an, la data de 3 martie, este marcată Ziua mondială a vieții sălbatice, pentru a celebra animalele și plantele sălbatice prin recunoașterea rolurilor și contribuțiilor unice aduse de acestea oamenilor și întregii planete. În 2026, tema zilei este 'Plante medicinale și aromatice: conservarea sănătății, a patrimoniului și a mijloacelor de trai', notează https://wildlifeday.org/, fiind scos în evidență rolul critic al plantelor medicinale și aromatice.

Ziua mondială a vieții sălbatice 2026 va servi drept platformă pentru a evidenția rolul vital al plantelor medicinale și aromatice în susținerea sănătății umane, a patrimoniului cultural și a mijloacelor de trai locale. Aceasta va prezenta diversitatea acestor specii - de la aloe și tămâie la orhidee - contribuțiile lor la cunoștințele tradiționale și asistența medicală primară și presiunile tot mai mari cu care se confruntă din cauza pierderii habitatului, a supraexploatării și a schimbărilor climatice. De asemenea, va explora provocările întâmpinate de popoarele indigene, comunitățile rurale, guvernele și partenerii de conservare, precum și acțiunile de colaborare necesare pentru a se asigura că aceste plante sunt conservate și utilizate în mod durabil pentru ca generațiile viitoare să continue să beneficieze de ele.

Anul acesta, Secretariatul CITES a încheiat un parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Jackson Wild (gazda prezentării unui film dedicat Zilei mondiale a vieții sălbatice) și Fondul Internațional pentru Bunăstarea Animalelor (IFAW; gazda Concursului Internațional de Artă pentru Tineret dedicat Zilei mondiale a vieții sălbatice) pentru a organiza evenimentul la nivel înalt al Națiunilor Unite, care va avea loc marți, 3 martie 2026 și va fi transmis în direct pe canalul YouTube al Zilei mondiale a vieții sălbatice, mai notează https://wildlifeday.org/.

Plantele medicinale și aromatice (MAP) sunt esențiale atât pentru sănătatea umană, cât și pentru echilibrul ecologic. În întreaga lume, oamenii recoltează și utilizează plante medicinale și aromatice cum ar fi ginsengul american (Panax quinquefolius), nardul (Nardostachys grandiflora) și lemnul de agar (speciile Aquilaria, Gonystylus și Gyrinops), pentru tratarea și prevenirea bolilor. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște importanța lor, în special în țările în curs de dezvoltare, unde 70-95% din populație se bazează pe medicina tradițională pentru asistența medicală primară. Aceste plante stau la baza multor sisteme de sănătate și rămân vitale pentru produsele farmaceutice moderne, deoarece numeroși compuși medicamentoși activi sunt derivați direct sau indirect din surse naturale, în ciuda progreselor în domeniul compușilor sintetici, indică site-ul https://cites.org/.

Dincolo de utilizările lor medicinale, plantele medicinale și aromatice își aduc contribuția și în cadrul diverselor industrii - cosmetice, alimentare și bunuri de lux. Resursele genetice derivate din plantele medicinale și aromatice și cunoștințele tradiționale despre acestea au fost utilizate pentru diverse aplicații în agricultură, medicină și conservare. Asigurarea împărțirii beneficiilor care decurg din această utilizare este esențială și poate oferi stimulente pentru conservarea și utilizarea durabilă a florei și faunei sălbatice. În plus, plantele medicinale și aromatice joacă un rol crucial în susținerea ecosistemelor prin stabilizarea solurilor, promovarea biodiversității și furnizarea de resurse esențiale pentru polenizatori, cum ar fi albinele și păsările colibri. Cu toate acestea, multe dintre aceste specii valoroase se confruntă cu amenințări tot mai mari din cauza distrugerii habitatului, a supraexploatării și a comerțului ilegal, ceea ce face ca conservarea lor să fie o prioritate globală.

Aproximativ 50.000-70.000 de specii de plante medicinale și aromatice sunt recoltate la nivel global, dintre care aproximativ 1.500 sunt estimate a fi incluse în anexele CITES și peste 800 sunt deja incluse în anexele II CITES. Practicile de cultivare și recoltare a plantelor medicinale și aromatice asigură resursele vitale pentru multe gospodării din întreaga lume, una din cinci persoane bazându-se pe plantele sălbatice, alge și ciuperci pentru hrană și venituri. Plantele medicinale și aromatice pot juca un rol vital în diversificarea mijloacelor de trai pentru populațiile marginalizate care trăiesc în zone îndepărtate și servesc drept un factor important în economiile locale ale țărilor de origine. De asemenea, este esențial să se asigure accesul echitabil la împărțirea beneficiilor pentru aceste comunități locale din țările de origine.

Conservarea și comerțul durabil cu plante medicinale și aromatice sprijină direct atingerea mai multor obiective ale Cadrului global pentru biodiversitate Kunming-Montreal (KMGBF), și anume: Obiectivul 5, care solicită asigurarea utilizării, recoltării și comerțului durabil cu specii sălbatice; Obiectivul 10, care subliniază necesitatea gestionării și restaurării ecosistemelor care susțin biodiversitatea; Obiectivul 9, care evidențiază rolul critic al popoarelor indigene și al comunităților locale în conservare, recunoscând cunoștințele și practicile lor durabile. Peste 20% dintre speciile de plante utilizate la nivel global în scopuri medicinale și aromatice sunt considerate amenințate cu dispariția pe Lista Roșie a IUCN, în principal din cauza supraexploatării, pierderii habitatului, schimbărilor climatice și comerțului internațional nereglementat sau ilegal. Creșterea gradului de conștientizare, consolidarea reglementărilor și asigurarea sustenabilității recoltării și comerțului sunt esențiale pentru ca aceste resurse vegetale neprețuite să supraviețuiască în sălbăticie.

Cadrul Global de biodiversitate Kunming-Montreal (KMGBF) a fost adoptat la 19 decembrie 2022, în timpul celei de-a cincisprezecea reuniuni a Conferinței părților (COP 15), în urma unui proces de consultare și negociere de patru ani. KMGBF sprijină atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și se bazează pe planurile strategice anterioare ale Convenției privind biodiversitatea, stabilește o cale ambițioasă pentru atingerea viziunii globale a unei lumi care trăiește în armonie cu natura până în 2050. Printre elementele cheie ale Cadrului se numără patru obiective pentru 2050 și 23 de obiective pentru 2030, potrivit https://www.un.org/.

***
La 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni, Adunarea Generală a ONU a proclamat această dată drept Ziua mondială a vieții sălbatice pentru a celebra și a crește interesul asupra faunei și florei sălbatice din întreaga lume. Prima ediție a Zilei mondiale a vieții sălbatice a fost sărbătorită la 3 martie 2014.

Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de floră și faună pe cale de dispariție (CITES), un tratat multilateral care monitorizează activitățile internaționale de comerț, pentru a nu fi puse în pericol speciile amenințate cu dispariția, enumerate în anexele CITES, a fost semnată la 3 martie 1973, la Washington, indică https://www.genevaenvironmentnetwork.org/.

Convenția de la Washington a intrat în vigoare la 1 iulie 1975 și protejează, astăzi, împotriva supraexploatării prin comerțul internațional, peste 40.900 de specii - aprox. 6.610 specii de animale și 34.310 specii de plante -, care au fost catalogate în trei anexe, pe baza gradului de periclitate în care se află. Conform prevederilor CITES, comerțul internațional cu specii de floră și faună sălbatice este reglementat printr-un sistem de permise și certificate, care asigură controlul acestor operațiuni, indică https://cites.org/eng/disc/species.php.

CITES (183 de țări și Uniunea Europeană) este unul dintre cele mai puternice instrumente de conservare a vieții sălbatice din lume prin reglementarea comerțului internațional. O țară sau o organizație de integrare economică regională, pentru care Convenția a intrat în vigoare, este numită de CITES 'parte', precizează site-ul https://www.cites.org. România a aderat la CITES prin Legea nr. 69 din 15 iulie 1994, potrivit https://www.cdep.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: wildlifeday.org