3 martie - Ziua mondială a vieții sălbatice (ONU)
În fiecare an, la data de 3 martie, este marcată Ziua mondială a vieții sălbatice, pentru a celebra animalele și plantele sălbatice prin recunoașterea rolurilor și contribuțiilor unice aduse de acestea oamenilor și întregii planete. În 2026, tema zilei este 'Plante medicinale și aromatice: conservarea sănătății, a patrimoniului și a mijloacelor de trai', notează https://wildlifeday.org/, fiind scos în evidență rolul critic al plantelor medicinale și aromatice.
Ziua mondială a vieții sălbatice 2026 va servi drept platformă pentru a evidenția rolul vital al plantelor medicinale și aromatice în susținerea sănătății umane, a patrimoniului cultural și a mijloacelor de trai locale. Aceasta va prezenta diversitatea acestor specii - de la aloe și tămâie la orhidee - contribuțiile lor la cunoștințele tradiționale și asistența medicală primară și presiunile tot mai mari cu care se confruntă din cauza pierderii habitatului, a supraexploatării și a schimbărilor climatice. De asemenea, va explora provocările întâmpinate de popoarele indigene, comunitățile rurale, guvernele și partenerii de conservare, precum și acțiunile de colaborare necesare pentru a se asigura că aceste plante sunt conservate și utilizate în mod durabil pentru ca generațiile viitoare să continue să beneficieze de ele.
Anul acesta, Secretariatul CITES a încheiat un parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Jackson Wild (gazda prezentării unui film dedicat Zilei mondiale a vieții sălbatice) și Fondul Internațional pentru Bunăstarea Animalelor (IFAW; gazda Concursului Internațional de Artă pentru Tineret dedicat Zilei mondiale a vieții sălbatice) pentru a organiza evenimentul la nivel înalt al Națiunilor Unite, care va avea loc marți, 3 martie 2026 și va fi transmis în direct pe canalul YouTube al Zilei mondiale a vieții sălbatice, mai notează https://wildlifeday.org/.
Plantele medicinale și aromatice (MAP) sunt esențiale atât pentru sănătatea umană, cât și pentru echilibrul ecologic. În întreaga lume, oamenii recoltează și utilizează plante medicinale și aromatice cum ar fi ginsengul american (Panax quinquefolius), nardul (Nardostachys grandiflora) și lemnul de agar (speciile Aquilaria, Gonystylus și Gyrinops), pentru tratarea și prevenirea bolilor. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște importanța lor, în special în țările în curs de dezvoltare, unde 70-95% din populație se bazează pe medicina tradițională pentru asistența medicală primară. Aceste plante stau la baza multor sisteme de sănătate și rămân vitale pentru produsele farmaceutice moderne, deoarece numeroși compuși medicamentoși activi sunt derivați direct sau indirect din surse naturale, în ciuda progreselor în domeniul compușilor sintetici, indică site-ul https://cites.org/.
Dincolo de utilizările lor medicinale, plantele medicinale și aromatice își aduc contribuția și în cadrul diverselor industrii - cosmetice, alimentare și bunuri de lux. Resursele genetice derivate din plantele medicinale și aromatice și cunoștințele tradiționale despre acestea au fost utilizate pentru diverse aplicații în agricultură, medicină și conservare. Asigurarea împărțirii beneficiilor care decurg din această utilizare este esențială și poate oferi stimulente pentru conservarea și utilizarea durabilă a florei și faunei sălbatice. În plus, plantele medicinale și aromatice joacă un rol crucial în susținerea ecosistemelor prin stabilizarea solurilor, promovarea biodiversității și furnizarea de resurse esențiale pentru polenizatori, cum ar fi albinele și păsările colibri. Cu toate acestea, multe dintre aceste specii valoroase se confruntă cu amenințări tot mai mari din cauza distrugerii habitatului, a supraexploatării și a comerțului ilegal, ceea ce face ca conservarea lor să fie o prioritate globală.
Aproximativ 50.000-70.000 de specii de plante medicinale și aromatice sunt recoltate la nivel global, dintre care aproximativ 1.500 sunt estimate a fi incluse în anexele CITES și peste 800 sunt deja incluse în anexele II CITES. Practicile de cultivare și recoltare a plantelor medicinale și aromatice asigură resursele vitale pentru multe gospodării din întreaga lume, una din cinci persoane bazându-se pe plantele sălbatice, alge și ciuperci pentru hrană și venituri. Plantele medicinale și aromatice pot juca un rol vital în diversificarea mijloacelor de trai pentru populațiile marginalizate care trăiesc în zone îndepărtate și servesc drept un factor important în economiile locale ale țărilor de origine. De asemenea, este esențial să se asigure accesul echitabil la împărțirea beneficiilor pentru aceste comunități locale din țările de origine.
Conservarea și comerțul durabil cu plante medicinale și aromatice sprijină direct atingerea mai multor obiective ale Cadrului global pentru biodiversitate Kunming-Montreal (KMGBF), și anume: Obiectivul 5, care solicită asigurarea utilizării, recoltării și comerțului durabil cu specii sălbatice; Obiectivul 10, care subliniază necesitatea gestionării și restaurării ecosistemelor care susțin biodiversitatea; Obiectivul 9, care evidențiază rolul critic al popoarelor indigene și al comunităților locale în conservare, recunoscând cunoștințele și practicile lor durabile. Peste 20% dintre speciile de plante utilizate la nivel global în scopuri medicinale și aromatice sunt considerate amenințate cu dispariția pe Lista Roșie a IUCN, în principal din cauza supraexploatării, pierderii habitatului, schimbărilor climatice și comerțului internațional nereglementat sau ilegal. Creșterea gradului de conștientizare, consolidarea reglementărilor și asigurarea sustenabilității recoltării și comerțului sunt esențiale pentru ca aceste resurse vegetale neprețuite să supraviețuiască în sălbăticie.
Cadrul Global de biodiversitate Kunming-Montreal (KMGBF) a fost adoptat la 19 decembrie 2022, în timpul celei de-a cincisprezecea reuniuni a Conferinței părților (COP 15), în urma unui proces de consultare și negociere de patru ani. KMGBF sprijină atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și se bazează pe planurile strategice anterioare ale Convenției privind biodiversitatea, stabilește o cale ambițioasă pentru atingerea viziunii globale a unei lumi care trăiește în armonie cu natura până în 2050. Printre elementele cheie ale Cadrului se numără patru obiective pentru 2050 și 23 de obiective pentru 2030, potrivit https://www.un.org/.
***
La 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni, Adunarea Generală a ONU a proclamat această dată drept Ziua mondială a vieții sălbatice pentru a celebra și a crește interesul asupra faunei și florei sălbatice din întreaga lume. Prima ediție a Zilei mondiale a vieții sălbatice a fost sărbătorită la 3 martie 2014.
Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de floră și faună pe cale de dispariție (CITES), un tratat multilateral care monitorizează activitățile internaționale de comerț, pentru a nu fi puse în pericol speciile amenințate cu dispariția, enumerate în anexele CITES, a fost semnată la 3 martie 1973, la Washington, indică https://www.genevaenvironmentnetwork.org/.
Convenția de la Washington a intrat în vigoare la 1 iulie 1975 și protejează, astăzi, împotriva supraexploatării prin comerțul internațional, peste 40.900 de specii - aprox. 6.610 specii de animale și 34.310 specii de plante -, care au fost catalogate în trei anexe, pe baza gradului de periclitate în care se află. Conform prevederilor CITES, comerțul internațional cu specii de floră și faună sălbatice este reglementat printr-un sistem de permise și certificate, care asigură controlul acestor operațiuni, indică https://cites.org/eng/disc/species.php.
CITES (183 de țări și Uniunea Europeană) este unul dintre cele mai puternice instrumente de conservare a vieții sălbatice din lume prin reglementarea comerțului internațional. O țară sau o organizație de integrare economică regională, pentru care Convenția a intrat în vigoare, este numită de CITES 'parte', precizează site-ul https://www.cites.org. România a aderat la CITES prin Legea nr. 69 din 15 iulie 1994, potrivit https://www.cdep.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: wildlifeday.org
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: 110 ani de la semnarea Convenției de alianță politică și militară dintre România și Antanta (4 august)
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, spectrul european fusese împărțit în două blocuri politico-militare care exercitau o influență majoră asupra continentului în plan politic și economic: Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria, la care ulterior vor adera Turcia și Bulgaria) și Antanta (Imperiul Britanic, Franța și
Fosta actriță Meghan Markle, ducesă de Sussex, împlinește 45 de ani (4 august)
Fosta actriță americană, Meghan Markle, ducesă de Sussex, soția prințului Harry, fiul regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, s-a născut pe 4 august 1981, în Los Angeles, California. Mama sa, Doria, de origine afro-americană, este terapeut clinic și instructor de yoga, iar tatăl său, olandezul Thomas, a fost asistent de regie pe platourile de filmare. Părinții să
Barack Obama, cel de-al 44-lea președinte al SUA, împlinește 65 de ani (4 august)
Barack Hussein Obama II s-a născut la 4 august 1961 în Honolulu, Hawaii, conform obamalibrary.gov. Este al 44-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (20 ianuarie 2009 - 20 ianuarie 2017) și primul afro-american care a ocupat această funcție. Tatăl său, Barack Obama Sr., a fost un student
Reuniune a miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta (4 august)
Miniștrii de interne ai Uniunii Europene se reunesc la 4 august 2026, prin videoconferință, pentru a lua în discuție criza migranților din exclava spaniolă Ceuta, considerată cea mai gravă criză a migrației dintre Spania și Maroc după cea din 2021, informează site-ul consilium.europa.eu/. Un număr
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 august
Ortodoxe Sf. 7 tineri din Efes; Sf. Mc. Tatuil Greco-catolice Cei 7 tineri m. din Efes; Cuv. m. Evdochia; Sf. Ioan Maria Vianney Romano-catolice Sf. Ioan Maria Vianney, pr. Biserica Ortodoxă îi sărbătorește în ziua de 4 august, dar
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 august
Este a 216-a zi a anului 2026. Au mai rămas 149 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 06 m și apune la 20 h 37 m. Luna răsare la 22 h 56 m și apune la 12 h 19 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 august
Ortodoxe Sf. Cuv. Mărturisitor Iraclie din Basarabia; Sf. Cuv. Isaachie, Dalmat și Faust; Sf. Mironosiță Salomeea; Sf. Cuv. Teodora din Tesalonic Greco-catolice Sf. Isachie; Sf. Dalmat; Sf. Faust. Romano-catolice Sf. Martin, pustnic Sfinții Cuv
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 august
Este a 215-a zi a anului 2026. Au mai rămas 150 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 38 m. Luna răsare la 22 h 35 m și apune la 11 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actorul Marcel Iureș - Limba română este 'ca respirația'
Unul dintre marii actori de teatru și film ai României, consacrat mai ales printr-o serie de roluri din ''Romeo și Julieta'' (1978), ''Cum vă place'' (1979), ''Hamlet'' (1985), ''Dimineață pierdută'' (1986), ''Trei surori'' (1995), ''Caligula'' (1996), ''O noapte fur
2 august - Ziua europeană și națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen
La 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru comemorarea celor 500.000 de romi care au fost uciși în Europa de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Parlamentul European a instituit, prin Rezoluția din 15 aprilie 2015, ca ziua de 2 august să fie marcată drept
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 august
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Întâi Mc. și Arhid. Ștefan; Dreptul Gamaliel; Binecredinciosul împărat Iustinian cel Mare Duminica a 9-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 9-a după Russalii. Aducerea moaștelor Sf. m. Arhid. Ștefan la Ierusalim Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 august
Este a 214-a zi a anului 2026. Au mai rămas 151 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 40 m. Luna răsare la 22 h 16 m și apune la 09 h 57 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 'Noul' Pod al Londrei a fost inaugurat de regele William al IV-lea (1 august 1831)
La 1 august 1831, regele William al IV-lea și regina Adelaide au inaugurat oficial 'Noul' Pod al Londrei (''New London Bridge, 1831-1967), care l-a înlocuit pe cel existent, vechi de peste 600 de ani, care făcea legătura, peste Tamisa, între cartierele londoneze City of London și Southwark. Ceremonia de deschidere a fost descrisă de ziarul The Tim
PERSONALITATEA ZILEI: Regina Ana, soția regelui Mihai I al României
Ana, principesă de Bourbon-Parma, s-a căsătorit cu regele Mihai I, la Atena, pe 10 iunie 1948, și, după aproape 50 de ani petrecuți în exil, a ajuns pentru prima oară în România în 1992. Fiică a principilor René de Bourbon și Margareta a Danemarcei, Ana s-a născut la Paris, pe 18 septembrie 1923, se arată pe site-ul
1 august - Ziua națională a Salvamont România
La 1 august este marcată Ziua națională a Salvamont România. Propunerea pentru instituirea zilei de 1 august ca Ziua națională a Salvamont România a fost inițiată de 56 deputați și senatori, conform https://www.cdep.ro/. Inițiatorii au menționat, &icir