DOCUMENTAR: Regizoarea și scenarista Elisabeta Bostan împlinește 95 de ani (1 martie)
Elisabeta Bostan este regizoarea și scenarista emblematică a filmului românesc pentru copii, recunoscută internațional pentru titluri precum 'Veronica', 'Unde ești, copilărie?', 'Amintiri din copilărie' și 'Năică'.
S-a născut la 1 martie 1931, în localitatea Buhuși, județul Bacău, arată www.elisabetabostan.ro.
A absolvit Colegiul Național ''Calistrat Hogaș'' din Piatra Neamț, apoi, în 1954, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie ''I.L. Caragiale'' din București, secția regie, potrivit volumului '1234 cineaști români' (Editura Științifică, București, 1996).
Regizoare, scenaristă, profesor universitar de regie film și fost decan al Facultății de Film din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC), Elisabeta Bostan este cunoscută îndeosebi ca regizor de filme pentru copii, cărora le-a dedicat cea mai mare parte din creațiile sale cinematografice. Este supranumită 'mama' cinematografiei pentru copii din România.
Regizoarea Elisabeta Bostan susţine un discurs după ce a fost distinsă cu Premiul de Excelenţă în Cinematografie pentru anul 2002, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Opera Română, Bucureşti, 14 mai 2002.
Foto: (c) CĂTĂLIN BURLACU/Arhiva istorică AGERPRES
Este membru fondator al Uniunii Cineaștilor din România și a condus, între 1993 și 1995, secția regizorilor de film din cadrul UCIN.
A debutat în anul 1958, cu două scurtmetraje, documentare etnografice, intitulate 'Trei jocuri românești' și 'Cloșca cu puii de aur'. Au urmat 'Hora' (regie și scenariu - 1959), 'Nuntă în Țara Oașului' (1960, în colaborare cu Mihai Bucur, la care a scris și scenariul).
În 1963 semnează regia scurt-metrajului ''Năică'', deschizând o serie ce va continua cu ''Năică și barza'' (1966), ''Năică pleacă la București'' (1967) și ''Năică și veverița'' (1967), potrivit CineMagia - https://www.cinemagia.ro/.
Primul său film de lungmetraj a fost drama 'Puștiul' (1962).
Regizoarea Elisabeta Bostan, laureată a Premiului Gopo pentru Întreaga Activitate, susţine un discurs la Gala organizată la Fratelli Studio, Bucureşti, 2 martie 2009.
Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO
Au urmat alte filme pentru copii, la care a semnat atât regia, cât și scenariul: 'Pupăza din tei' (1965), 'Amintiri din copilărie' (1965), 'Tinerețe fără bătrânețe' (1969), 'Veronica' (1972) și 'Veronica se întoarce' (1973). A mai semnat regia filmelor 'Mama' (1976), 'Saltimbancii' (1981), 'Promisiuni' (1985), 'Unde ești, copilărie?' (1987), 'Zâmbet de soare', 'Desene pe asfalt' (1988), 'Campioana' (1989), 'Telefonul' (1991), 'Iza-Bella' (2007), precum și regia cunoscutului serial de televiziune 'Fram'.
În 1996, Elisabeta Bostan a fondat festivalul de film studențesc CineMAiubit, devenit ulterior Festivalul Internațional de Film Studențesc 'CineMAiubit'.
A primit numeroase premii și distincții, atât în țară cât și la festivaluri internaționale, pentru filmele pe care le-a regizat: Marele Premiu la Teheran (1964); premii la Festivalul internațional al filmului de la Gijon și la Mamaia, în 1964, pentru filmul ''Năică''; Premiul special al juriului la Gijon, în 1965, pentru ''Amintiri din copilărie''; premiu la Gijon, în 1968, pentru ''Năică și veverița''; Premiul special al juriului, Moscova, 1969; Premiul special al juriului, la festivalurile de la Teheran și La Plata, în 1969, pentru 'Tinerețe fără bătrânețe'; Medalia de bronz pentru cel mai bun musical la Festivalul internațional al filmului de la Moscova, în 1973, pentru 'Veronica'; Premiul special al juriului la Festivalul internațional al filmului de la Moscova, în 1977, pentru 'Mama'; premiul ACIN în 1981, pentru ''Saltimbancii''; premii la Festivalul filmului pentru copii de la Giffoni Valle Pianna, în 1991, și Cairo, în 1992, pentru ''Campioana'' etc., potrivit volumului '1234 cineaști români' (Editura Științifică, București, 1996).
La 1 decembrie 2000, i-a fost acordat Ordinul Național 'Serviciul Credincios' în grad de Ofițer, 'pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii'.
În 2009, Elisabeta Bostan a fost laureata Premiilor Gopo pentru întreaga activitate. La 17 decembrie 2009, la decernarea distincțiilor Academiei Române pentru anul 2007, i-a fost conferit premiul ''Aristizza Romanescu' pentru întreaga carieră. În ianuarie 2011 a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea UNATC, iar în decembrie 2012 a fost premiată de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF). La gala celei de-a IX-a ediții a Festivalului Internațional de Film București (B-EST IFF), din aprilie 2013, i-a fost decernat un Premiu de Excelență.
S-a numărat printre personalitățile culturale care au fost omagiate și premiate la 15 ianuarie 2018, la Ateneul Român, de Ziua Culturii Naționale, în cadrul unui eveniment organizat la inițiativa Ministerului Culturii.
Regizoarea Elisabeta Bostan, la evenimentul lansării propriei cărţi biografice ”Imaginarium sau filmul în împărăţia candorii”, organizat în cadrul celei de-a 36-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film, Diaporama şi Fotografie 'Toamna la Voroneţ', Gura Humorului, 14 octombrie 2016.
Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU/AGERPRES FOTO
La 17 noiembrie 2019, DACIN SARA, organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în România, a omagiat-o pe Elisabeta Bostan, căreia i-a fost oferită Placheta omagială DACIN SARA 'HONORIS AC PRETII' pentru talentul și măiestria regizorală de care a dat dovadă în cei peste 60 de ani petrecuți în slujba filmului românesc.
La 14 octombrie 2016, în cadrul celei de-a 36-a ediții a Festivalului Internațional de Film Documentar, Diaporamă și Fotografie ''Toamnă la Voroneț'', a fost lansată cartea biografică 'Elisabeta Bostan - imaginarium sau filmul în împărăția candorii', scris de Titus Vîjeu.
În luna martie 2022, primăria orașului Buhuși a lansat festivalul 'CineCopilăria de Elisabeta Bostan'. Regizoarea a fost numită Cetățean de Onoare al orașului, iar Casa de Cultură a fost oficializată sub numele Casa de Cultură 'Elisabeta Bostan' Buhuși. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
A murit Dolly Parton, legenda americană a muzicii country (fișă biografică)
Dolly Parton, actriță, compozitoare și femeie de afaceri, a murit la 25 august 2026, la vârsta de 80 de ani, a anunțat familia sa într-un mesaj video. *** Dolly Rebecca Parton
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 august
Ortodoxe Sf. Mc. Adrian și Natalia, soția sa Greco-catolice Sf. m. Adrian și Natalia Romano-catolice Fer. Veronica Antal, fc. m.; Ss. Ioana, fc.; Melchisedec, rege Sfinții Mucenici Adrian și Natalia sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox &ic
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 august
Este a 238-a zi a anului 2026. Au mai rămas 127 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 31 m și apune la 20 h 03 m. Luna răsare la 19 h 23 și apune la 04 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 august
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit Greco-catolice Aducerea în Veneția a moaștelor Sf. ap.Bartolomeu; Sf. ap. Tit Romano-catolice Ss. Ludovic, rege; Iosif de Calasanz, pr. Sfântul Apostol Bartolomeu a fost răstignit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 august
Este a 237-a zi a anului 2026. Au mai rămas 128 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 18 h 58 și apune la 03 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 august
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Eutihie; Sf. Mc. Tation Greco-catolice Sf. ep. m. Eutihie Romano-catolice Sf. Bartolomeu, ap. Sfântul Sfințit Mucenic Eutihie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 24 august. Sf&
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 august
Este a 236-a zi a anului 2026. Au mai rămas 129 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 18 h 27 și apune la 02 h 06 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Lamia Beligan
Lamia Beligan, fiică din a treia căsătorie a actorului Radu Beligan cu scriitoarea Marica Beligan, este actriță a Teatrului Național din București. 'Cred că dacă am reușit să îmi conving publicul și să-l fac să mă iubească uneori, este pentru că m-am investit total în această relație de dragoste', scrie actrița pe site-ul Teatrul Național,
DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)
Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A
DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)
Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ
23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)
La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab
23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului
La 23 august este marcată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, stabilită prin Legea nr. 198/2011. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august ''Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului'' și a zilei de 21 decembrie ''Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România'' a fo
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 august
Ortodoxe Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcopul Lugudunumului Duminica a 12-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 12-a după Rusalii. Sf. m. Lup; Sf. ep. m. Irineu de Lyon Romano-catolice Duminica a 21-a de peste an Ss. Roza de Lima, fc.; Flavian, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 august
Este a 235-a zi a anului 2026. Au mai rămas 130 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 17 h 50 și apune la 01 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim