Ianuarie 2026 a fost prima lună cu excedent bugetar din 2019, înregistrând o creștere de 17,9% a veniturilor totale, potrivit calculelor Ministerului Finanțelor. România înregistrează cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană (8,5% în ianuarie 2026), potrivit Eurostat. Produsele medicale și farmaceutice reprezintă cea mai importantă categorie din schimburile comerciale între UE și SUA. UE a primit 4,2 milioane de imigranți în 2024, conform datelor Biroului European de Statistică.

Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 în România s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, față de deficitul de 11,01 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025. Este prima execuție din ultimii șapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019. Această evoluție reflectă o consolidare fiscală bazată pe o colectare mai bună și o gestionare riguroasă a cheltuielilor publice, a anunțat Ministerul Finanțelor la 27 februarie 2026.

'Rezultatele înregistrate în prima lună a anului confirmă eficiența măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și a disciplinei financiare. Este esențial că am reușit să creștem veniturile cu aproape 18%, în timp ce am menținut un control strict asupra cheltuielilor curente. Aceste date (...) trebuie interpretate, în același timp, cu moderație și responsabilitate, iar disciplina financiar-bugetară trebuie menținută pe tot parcursul anului, inclusiv prin bugetul pe 2026, pe care îl vom finaliza curând. Prioritatea noastră rămâne managementul eficient al finanțelor publice și asigurarea surselor de creștere în economie, atât prin implementarea pachetului de măsuri de relansare, cât și prin finanțarea investițiilor din fonduri europene și PNRR, care reprezintă motorul de creștere sustenabilă a economiei românești', a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Veniturile totale au însumat 55,12 miliarde lei în luna ianuarie 2026, înregistrând o creștere de 17,9% față de anul trecut. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,25 puncte procentuale, din care 0,22 puncte procentuale provin din veniturile curente, cu precădere impozit pe salarii și venit, precum și TVA.

Cheltuielile totale au fost de 54,27 miliarde lei în luna ianuarie 2026, în scădere față de aceeași perioadă a anului precedent cu 6%. Ca procent din PIB, acestea au înregistrat o scădere de la 3% la 2,7%.

Cheltuielile pentru investiții au fost în valoare de 3,62 miliarde lei. Din această sumă, 72,22% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027 și sumele aferente componentelor de grant și împrumut ale PNRR, potrivit https://mfinante.gov.ro/.

***

Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,7% în ianuarie 2026, în scădere de la 2% în decembrie, a anunțat Biroul European de Statistică la 25 februarie 2026. În urmă cu un an, rata era de 2,5%.

Inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2% în ianuarie 2026, în scădere de la 2,3% în decembrie. În aceeași perioadă a anului trecut, rata era de 2,8%.

Cele mai mici rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,4%), Danemarca (0,6%), Finlanda și Italia (ambele cu 1,0%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (8,5%), Slovacia (4,3%) și Estonia (3,8%). Comparativ cu decembrie 2025, inflația anuală a scăzut în 23 de state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în trei.

În ianuarie 2026, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii (+1,45 puncte procentuale, pp), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,51 pp), bunuri industriale ne-energetice (+0,09 pp) și energie (-0,39 pp), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

În 2025, UE a exportat bunuri în Statele Unite în valoare de 554 miliarde euro și a importat bunuri în valoare de 354,4 miliarde euro, rezultând un excedent comercial de 199,6 miliarde euro. Comparativ cu 2024, atât exporturile, cât și importurile au crescut cu 3,4%, respectiv 4,8%.

În primul trimestru al anului 2025, atât importurile din Statele Unite, cât și exporturile către acestea au crescut semnificativ, urmate de o scădere semnificativă în al doilea trimestru. În al treilea trimestru, importurile au crescut ușor, în timp ce exporturile au înregistrat o scădere modestă. În al patrulea trimestru, atât exporturile, cât și importurile au scăzut.

Produsele medicale și farmaceutice reprezintă cea mai importantă categorie din schimburile comerciale cu SUA.

Urmărind Clasificarea Standard a Comerțului Internațional (SITC), primele cinci grupe de produse cele mai exportate în 2025 au reprezentat mai mult de jumătate (53,0%) din totalul exporturilor către Statele Unite - produse medicinale și farmaceutice (29,0%), vehicule rutiere (7,5%), mașini și echipamente industriale generale (5,9%), mașini, aparate și piese electrice (5,8%) și mașini și echipamente pentru generarea de energie (4,8%).

În mod similar, în cazul importurilor, primele cinci categorii au reprezentat 52,1% din totalul bunurilor importate. Produsele medicinale și farmaceutice (17,0%) au reprezentat, de asemenea, cea mai mare pondere a produselor importate, urmate de petrol, produse petroliere și materiale conexe (11,2%), mașini și echipamente pentru generarea de energie (9,4%), gaze naturale și manufacturate (7,9%) și alte echipamente de transport (6,6%), potrivit datelor publicate la la 25 februarie 2026 la adresa https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

În 2024, 4,2 milioane de persoane au imigrat în UE din țări non-UE. Această cifră nu include solicitanții de azil sau refugiații din Ucraina aflați sub protecție temporară în unele țări. În plus, 1,5 milioane de persoane au migrat între țările UE.

În total, în 2024, în UE au existat aproximativ 9,2 imigranți din țări terțe la 1.000 de locuitori, potrivit datelor publicate de Eurostat la 27 februarie 2026.

Referitor la dimensiunea populației rezidente, Malta a înregistrat cea mai mare rată de imigrație din țările UE și din țările terțe în 2024 (60 de imigranți la 1.000 de locuitori), urmată de Cipru (42) și Luxemburg (38).

În schimb, Slovacia a înregistrat cea mai scăzută rată de imigrație, cu 1 imigrant la 1.000 de locuitori, urmată de Franța (6), Italia, Letonia, Bulgaria și Polonia (toate cu 8). În România, rata de imigrație a fost de aproximativ 15.

În aproape toate țările UE, numărul total de imigranți din afara UE în 2024 a fost mai mare decât numărul de imigranți din alte țări ale UE. Singurele excepții au fost Luxemburgul (cu 85,5% de imigranți din alte țări ale UE) și România (56%).

Cele mai mari proporții de imigranți din țări din afara UE au fost înregistrate în Cehia (87%), Italia (86,2%) și Spania (84,5%), conform https://ec.europa.eu/eurostat/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)