DOCUMENTAR: 135 de ani de la înființarea Societății Arhitecților Români (26 februarie)
În urmă cu 135 de ani, la 26 februarie 1891, 'în localul Serviciului tehnic al primăriei bucureștene, 24 de arhitecți au decis înființarea Societății Arhitecților Români', amintește Revista Arhitectura pe site-ul https://arhitectura-1906.ro/.
Președintele ales în 1891 a fost Alexandru Orăscu, care, în acel moment, era rectorul Universității din București.
Scopul primordial al noii societăți, urmărit timp de mai multe decenii, era de a asigura statutul arhitectului, corespunzător cu rolul lui în edificarea mediului construit: 'Constituirea societății architecților români este, dar, nu numai o grupare de oameni speciali pentru a lucra la dezvoltarea artei lor, este însă o cetate de unde să se apere drepturile lor contra uzurpatorilor și contra speculanților de toate soiurile care, prin ignoranța și șarlatania lor, compromit arta și numele de arhitect', se subliniază în procesul-verbal întocmit la 26 februarie 1891, la înființarea societății, citat pe site-ul amintit.
Casa Ionescu Gion, Bucureşti, 1891 (Biblioteca UAUIM, Fondul George Sterian)/Ion Socolescu (preşedinte SAR 1901-1902)
Societatea a urmărit, în timp, atât clarificarea domeniilor distincte de activitate ale arhitecților față de ingineri, cât și protecția arhitecților din România față de cei străini (în special, francezi) cărora li se încredințaseră câteva dintre cele mai importante clădiri publice ale țării.
Prima Adunare Generală a Societății a avut loc la 4 martie 1891, când s-a aprobat Statutul și s-a ales prima conducere a SAR. Societatea avea trei categorii de membri: membri societari, membri asociați și membri onorifici.
În primul statut al Societății, întocmit de Ion N. Socolescu, George Mandrea și Ștefan Ciocârlan și aprobat în Adunarea Generală, erau menționate alte câteva obiective: 'socializarea', prin întâlniri care permit cunoașterea reciprocă, schimbul de idei și dezvoltarea 'simțămintelor de confraternitate'; dezvoltarea cunoștințelor, prin conferințe, lecturi, excursii etc.; organizarea de expoziții, studierea diferitelor probleme care privesc profesiunea; în măsura în care ar fi existat mijloace financiare, punerea la dispoziția membrilor societății a unui sediu, a unei biblioteci și a unui 'muzeu special', mai amintește sursa citată.
Palatul Prefecturii, Galaţi, 1902-1905 (carte poştală)/Ion Mincu (preşedinte SAR 1903-1911)
În România, în granițele de atunci, din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea s-a afirmat 'o generație nouă, autohtonă, formată din români școliți de regulă la Paris', diplomați ai 'Ecole Nationale des Beaux-Arts': Ion Mincu (1852-1912), Ștefan Ciocârlan (1856-1937), Leonida Negrescu (1860-1931), D. Berindey (1871-1928), Jean George Pompilian (1872-1938), Toma Dobrescu (1862-1934), Eracle Lăzărescu (1868-1937), Alexandru Săvulescu (1847-1904), Dimitrie Maimarolu (1859-1926), George Sterian (1860-1936), Ion N. Socolescu (1856-1924), Ștefan Burcuș (1871-1928) ș.a.
La începutul secolului al XX-lea, pe 7 martie 1903, 'noua societate a fost recunoscută persoană morală și juridică', prin documentul publicat în 'Monitorul Oficial' nr. 276, din 14/27 martie 1903.
După obținerea personalității juridice, SAR reușește până în Primul Război Mondial includerea profesiei în nomenclatorul meseriilor, înființarea unei școli de arhitectură, editarea revistei 'Arhitectura' și discutarea în Parlament a unor acte normative privind exersarea meseriei de arhitect, potrivit paginii https://www.uniuneaarhitectilor.ro/.
Palatul Şcolii de Arhitectură, Bucureşti, 1915-1927 (Fondul catedrei de istoria şi teoria arhitecturii, UAUIM)/Grigore Cerchez (preşedinte SAR 1913-1918)
Din seriile următoare de arhitecți români formați la 'Ecole Nationale des Beaux-Arts' au făcut parte: Nicolae Ghika-Budești (1869-1943), Petre Antonescu (1873-1965), Nicolae Nenciulescu (1879-1973), Paul Smărăndescu (1881-1945), Edmond van Saanen-Algi (1882-1938), Roger Bolomey (1883-1947), Duiliu Marcu (1885-1966), Constantin Pomponiu (1887-1945), urmați apoi de Horia Teodoru (1894-1976), George Matei Cantacuzino (1899-1960), Ion Al. Davidescu (1890-1980), Alexandru Zamfiropol (1898-1977), Horia Creangă (1892-1943), Robert Mihăescu (1895-1970), Theonic Săvulescu (1907-1976), amintește https://arhitectura-1906.ro/.
În perioada interbelică, a continuat organizarea internă a societății pe fondul creșterii și modernizării domeniului imobiliar. În acele vremuri s-a emis un regulament pentru concursuri, s-a format Corpul arhitecților atestați, s-a deschis primul Salon oficial de arhitectură și s-a inaugurat sediul propriu.
Mulți dintre arhitecții români formați în străinătate au semnat proiectele a numeroase edificii și clădiri diverse din punct de vedere funcțional. 'Astfel, aceștia au putut să practice cu ușurință atât în forme neoclasic-eclectice și mai apoi în spirit național, încât au alcătuit strălucit stilul neo-românesc. De la mijlocul anilor 1920, mulți au optat pentru expresii Art Deco sau/și modern-cubiste, dar și clasic modernizate, reușind în câteva decenii să redefinească arhitectural-urbanistic mediul construit din România.', evidențiază Revista Arhitectura.
Proiectul pentru Primăria Capitalei, 1912 (din Petre Antonescu, Clădiri, construcţii, proiecte şi studii, Bucureşti: Ed. Tehnică, 1963, planşa CLXXI)/Petre Antonescu (preşedinte SAR 1912, 1919-1921)
Membri ai SAR au participat la congresele de la Amsterdam, Roma, Paris, unii participând și ca proiectanți la diverse expoziții internaționale, afirmându-se la Paris și New York.
După Al Doilea Război Mondial, administrația comunistă a desființat birourile private de arhitectură și Societatea Arhitecților. În 1952, arhitecții care au putut evita represiunile regimului au primit dreptul de a se reorganiza în cadrul Uniunii Arhitecților.
'Concentrarea arhitecților într-o organizație controlabilă a constituit pentru putere, pe lângă etatizarea industriei construcțiilor, formarea marilor institute de proiectare, finanțarea din fonduri publice a programelor industriale și de locuire colectivă, una din pârghiile construirii așa numitei societăți multilateral dezvoltate. Considerați drept funcționari tehnici, salarizați ca atare, membrii UAR au beneficiat de un larg front de lucru concretizat într-o producție vastă, parte cu valoare utilitară, parte prezentând un cert interes cultural', notează https://arhitectura-1906.ro/.
Sediul Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), Bucureşti, str. J.L. Calderon nr. 48.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Bucureștiul dispune de un valoros patrimoniu arhitectural modernist, realizat preponderent în perioada interbelică. Bucureștiul este considerat capitala est-europeană cu cele mai numeroase monumente de arhitectură modernistă, se arată în prezentarea expoziției 'Arhitectura Interbelică a Bucureștiului și Regalitatea', organizată în 2017 și 2019. Expoziția a avut ca scop punerea în valoare a creativității arhitecților români din perioada interbelică și vasta producție de opere arhitecturale din București, cu efecte vizibile în devenirea modernității românești.
'Pentru arhitectura Bucureștilor, deceniul al IV-lea al secolului trecut a fost cel al unei modernități pe care nici o alta capitală din estul european nu a cunoscut-o.', a declarat academicianul prof. dr. Răzvan Theodorescu, fost președinte al Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române, citat de https://oar.archi/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.arhitectura-1906.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
27 octombrie - Ziua Sustenabilității în România
La 27 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua Sustenabilității în România, instituită prin Legea nr.157/2023, la inițiativa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, în colaborare cu Ambasada Sustenabilității în România, ce promovează responsabilitatea individuală și colectivă pentru un viitor mai bun. Această dată are și o semnifica
27 octombrie - Ziua mondială a patrimoniului audiovizual (ONU)
La data de 27 octombrie este marcată, anual, Ziua mondială a patrimoniului audiovizual. Ajunsă, în 2026, la ediția cu numărul 21, această zi este inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Învățământ, Știință și Cultură (UNESCO). Scopurile urmărite prin marcarea Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual privesc aducerea la cunoștința pu
Relații bilaterale România - Republica Moldova
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, efectuează pe 27 octombrie o vizită în Republica Moldova. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, informează MOLDPRES. Invitația a fost lansată în cadrul unei convorbiri telefonice dintre prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan,
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie)
Pelerinajul din 2026, prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie), organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, a început duminică, 18 octombrie.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (ale cărui moaște se află în Catedrala Patriarhală); Sf. Mc. Nestor Greco-catolice Sf. m. Nestor Romano-catolice Sf. Evarist, pp. m. Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrot
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 octombrie
Este a 300-a zi a anului 2026. Au mai rămas 65 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 17 h 12 m. Luna răsare la 17 h 33 m și apune la 08 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița și producătoarea Rita Wilson
Rita Wilson (născută Margarita Ibrahimoff) este o actriță, cântăreață și producătoare de film americană din Los Angeles. Are origini grecești și bulgare. În 2019, a primit cetățenia greacă, în semn de recunoaștere a eforturilor sale de a sprijini Grecia prin solicitarea de ajutor internațional în urma unui incendiu devastator în Mati, regiunea A
DOCUMENTAR: Cântăreața americană de jazz și gospel Mahalia Jackson, 115 ani de la naștere (26 octombrie)
Mahalia Jackson, cântăreață americană de jazz și gospel supranumită 'regina gospel-ului' este considerată una dintre cele mai influente voci ale secolului al XX-lea. S-a născut la 26 octombrie 1911, în New Orleans, Louisiana, SUA, fiind fiica lui Charity și Johnny Jackson. După moartea mamei sale, în 1917, a fost crescută de mătușa sa
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Greco-catolice Sf. Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de mir Romano-catolice Ss. Dumitru, m.; Lucian și Marcian, m. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 2
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 octombrie
Este a 299-a zi a anului 2026. Au mai rămas 66 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 45 m și apune la 17 h 14 m. Luna răsare la 16 h 59 m și apune la 07 h 02 m. Lună Plină la 07 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Mihai I, rege al României între 1927-1930 și 1940-1947, 105 ani de la naștere (25 octombrie)
Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ultimul monarh al României și ultimul dintre liderii supraviețuitori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu un rol important în istoria contemporană a României și a Europei, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moștenitor Carol și al Elenei, principesă de Grecia.
DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea cineastului și arhitectului Liviu Ciulei (25 octombrie)
Regizor de teatru și film, actor, scenograf, arhitect și teoretician al teatrului, Liviu Ciulei a avut o carieră națională și internațională, întinsă pe mai bine de 50 de ani, ce numără peste 20 de filme și peste 125 de spectacole de teatru. În 2023, pentru întreaga sa activitatea artistică, centenarul său a fost înscris în calendarul mondial al
25 octombrie - Ziua europeană a justiției civile
La 25 octombrie este celebrată anual Ziua europeană a justiției civile, destinată tuturor cetățenilor europeni care activează în domeniul justiției, vizând atât justiția civilă, cât și pe cea penală. Marcarea evenimentului este o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Ziua europeană a justiției civile se marchează în ace
25 octombrie - Ziua Armatei Române
Ziua Armatei Române este marcată, anual, la data de 25 octombrie. În 1944, după lupte grele purtate de militarii corpului Armata a 4-a Română, în cooperare cu unitățile sovietice, erau eliberate, la 24 octombrie, orașele Carei și Satu Mare, ultimele localități de pe teritoriul național rămase sub ocupația hitleristo-horthystă, eveniment care a î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Marcian și Martirie, Valerie și Hrisaf; Sf. Tavita Dminica a 23-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 23-a după Rusalii. Sf. m. Marcian și Martiriu Romano-catolice Duminica a 30-a de peste an Ss. Crisant și Daria, soți m.; Mina, ostaș m.