Reuniune a Coaliției de voință, la patru ani de la războiul din Ucraina (24 februarie)
Președintele Nicușor Dan participă, în 24 februarie 2026, în format videoconferință, la reuniunea Coaliției de voință (Coalition of the Willing), la ora 13:00, la Palatul Cotroceni, conform Administrației Prezidențiale.
Reuniunea are loc la patru ani de la debutul războiului din Ucraina și va reafirma angajamentul celor 35 de țări participante de a sprijini Ucraina în realizarea unei păci durabile și solide, asigurând securitatea atât a Ucrainei, cât și a Europei, a precizat președintele Consiliului European, Antonio Costa, într-un comunicat la 23 februarie 2026, conform consilium.europa.eu/.
Coaliția de voință (Coalition of the Willing) a luat naștere în februarie-martie 2025, la inițiativa franco-britanică, și este formată din țări în majoritate europene și aliate ale Kievului, având ca obiectiv principal oferirea de garanții de securitate Ucrainei, odată ce se va ajunge la un acord de pace.
Coaliția de voință din 6 ianuarie 2026 și ''Declarația de la Paris''
Cea mai recentă reuniune a Coaliției a avut loc la 6 ianuarie 2026, la Paris. Au participat și președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, precum și emisarul american Steve Witkoff și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski (AFP, Reuters).
Dintre cele 35 de state prezente, pe lângă cele membre ale Uniunii, au participat și altele mai îndepărtate sau non-membre ale UE, precum Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Muntenegru, Turcia etc.
Liderii Franței, Marii Britanii și Ucrainei au semnat o ''declarație de intenție'' privind desfășurarea viitoare a unor forțe multinaționale, ca garanție de securitate pentru Ucraina, după ce se va ajunge la un armistițiu.
Declarația include, între altele:
* participarea țărilor din Coaliție la un mecanism propus de monitorizare și verificare a încetării focului, condus de SUA;
* continuarea sprijinului pentru Forțele Armate ale Ucrainei;
* o Forță Multinațională pentru Ucraina, alcătuită din contribuții ale națiunilor dispuse în cadrul Coaliției;
* angajamente obligatorii de sprijin pentru Ucraina în cazul unui viitor atac armat din partea Rusiei, în scopul restabilirii păcii;
* acord privind aprofundarea cooperării pe termen lung în domeniul apărării cu Ucraina. (sursa: consilium.europa.eu/)
Președintele francez, Emmanuel Macron, a explicat că semnarea de garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv desfășurarea unei forțe militare multinaționale, va descuraja noi agresiuni asupra Ucrainei.
La rândul său, președintele Consiliului UE, Antonio Costa, a afirmat că UE este pregătită să sprijine un ''acord de pace'' în Ucraina, cu misiuni civile și militare pe teren.
Trupele germane ar putea participa la forța multinațională, odată ce se va ajunge la un armistițiu cu Rusia, dar într-o țară membră NATO la granița cu Ucraina, a indicat cancelarul Friedrich Merz după reuniunea din 6 ianuarie.
Emisarul american Steve Witkoff a asigurat că la summit s-au înregistrat progrese semnificative în ce privește mai multe probleme critice privind Ucraina, inclusiv garanțiile de securitate și un ''plan de prosperitate''.
Alte reuniuni ale Coaliției de voință
Primele reuniuni ale Coaliției de voință au avut loc la Londra și Paris, în martie 2025. La o reuniune din iulie 2025, au participat și reprezentanți ai Statelor Unite.
La 15 martie, în cadrul unui summit virtual convocat de Regatul Unit, la care au participat 26 de țări și trei reprezentanți ai UE și NATO, premierul britanic a afirmat că participanții la întâlnire au convenit să sporească în mod colectiv presiunea asupra Rusiei și să crească sancțiunile și restricțiile asupra economiei acesteia - cum ar fi înghețarea activelor financiare - pentru a-l ''slăbi'' pe președintele rus, Vladimir Putin, și a-l forța să vină la masa negocierilor, conform EFE.
La Coaliția de voință din 27 martie 2025, de la Paris, francezii și britanicii au propus desfășurarea în Ucraina a unui contingent al țărilor europene, pentru a constitui ''o forță de reasigurare'', menită să prevină reluarea conflictului după punerea în aplicare a armistițiului. Această propunere 'nu se bucură de unanimitate', a spus, la 27 martie, președintele francez, Emmanuel Macron, conform AFP. Pe lângă Macron, Starmer și Zelenski, summitul a reunit lideri din Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia.
La 10 iulie 2025, liderii statelor membre și ai organizațiilor internaționale ale Coaliției de voință s-au reunit la Londra, pentru a discuta despre consolidarea sprijinului acordat Ucrainei și ''presiunea suplimentară asupra Rusiei''. Aceștia au salutat participarea trimisului prezidențial special al Statelor Unite, generalul Keith Kellogg, și a senatorilor Graham și Blumenthal, fiind pentru prima dată când reprezentanții Statelor Unite au participat la reuniune, conform consilium.europa.eu/. În cadrul reuniunii s-a decis, de asemenea, ca grupul operativ existent pentru Marea Neagră, format din Turcia, România și Bulgaria, să fie consolidat cu personal specializat suplimentar pentru a accelera eliminarea minelor din Marea Neagră și a asigura accesul maritim sigur și securizat pentru toate navele care tranzitează către și dinspre porturile Ucrainei, potrivit www.gov.uk/.
Alte reuniuni ale Coaliției s-au mai desfășurat la: 10 aprilie 2025, videconferință, Bruxelles; 13 august 2025, videconferință; 17 august 2025, videconferință; 4 septembrie 2025, Paris; 24 octombrie 2025; 25 noiembrie 2025, videoconferință; 12 decembrie 2025, videoconferință (surse: www.euronews.com/; www.gov.uk/ și www.elysee.fr/, dpa, EFE, Reuters)
Ideea de ''coaliție de voință'' sau ''coaliția voluntarilor'' (''Coalition of the Willing'')
Ideea de coaliții de voință apare pentru prima dată într-un document european în Carta Albă privind viitorul Europei, elaborat de Comisie în 2017. Astfel, Carta prevede că, într-un scenariu în care UE-27 continuă să funcționeze ca și în prezent (n.r. 2017), dar anumite state membre doresc să facă mai multe în comun, una sau mai multe ''coaliții ale celor dispuși'' pot funcționa, pentru a lucra împreună în domenii specifice. Acestea pot acoperi politici precum apărarea, securitatea internă, impozitarea sau chestiunile sociale (sursa: https://commission.europa.eu/).
La nivelul statelor, ideea unei 'coaliții a voluntarilor' a fost enunțată prima dată de premierul britanic, Keir Starmer, după încheierea summitului informal de la Londra, din 2 martie 2025, asupra susținerii Ucrainei și securității europene.
''Coaliția de voință'' încearcă să se contureze sub coordonarea franco-britanică, premierul britanic și președintele francez dorind să înființeze această coaliție a țărilor ce susțin Ucraina, după schimbarea poziției președintelui american Donald Trump, care în 12 februarie 2025, a anunțat că a europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare și că adminstrația sa este concentrată mai mult pe China decât pe Rusia.
Activitatea Coaliției de voință este organizată în jurul a patru direcții: asigurarea unui ajutor militar continuu pentru Ucraina; garantarea suveranității Ucrainei în orice viitor acord de pace; consolidarea capacităților defensive ale Ucrainei în timp de pace; extinderea și consolidarea Coaliției însăși (sursa: https://onu.delegfrance.org/). AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 mai
Este a 121-a zi a anului 2026. Au mai rămas 244 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 07 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 20 h 29 m și apune la 05 h 30 m. Lună Plină la 20 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 27-30 aprilie 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 27-30 aprilie 2026: Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească măsurile restrictive decise în urma loviturii de stat militare din Myanmar; Parlamentul European și-a adoptat poziția de negociere privind viitorul buget multianual al UE; Parlamentul European a votat pentru ridicarea
Barometrul statistic al lunii aprilie 2026
Rata de ocupare a populației cu vârstă de muncă (15-64 ani) în 2025, în România, a fost de 63%, în scădere față de anul anterior cu 0,8 puncte procentuale, potrivit INS. România rămâne fruntașă în UE la numărul de decese în accidente rutiere. În 2025, 24,3% dintre tinerii europeni și 20,7% din România
Retrospectiva evenimentelor interne 27-30 aprilie 2026
Depunerea și prezentarea moțiunii de cenzură a PSD-AUR-PACE la adresa Guvernului Bolojan, participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul Inițiativei celor Trei Mări (I3M) în Croația, declarațiile președintelui și ale premierului privind actuala instabilitate guvernamentală cauzată de demisia miniștrilor PSD de la guvernare, publicarea în Monitorul Ofi
PERSONALITATEA ZILEI: Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei
Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei, urmaș al dinastiei Bernadotte, s-a născut la Palatul Haga din Solna, la 30 aprilie 1946, fiind fiul Majestății Sale, Regele Gustaf Adolf și al prințesei Sibylla, potrivit AFP și France24. În aceeași zi, la Consiliul Extraordinar de Stat al Suediei, regele Gustaf al V-lea a anunțat că noul născut este urmașul la t
30 aprilie - Ziua internațională a jazzului (UNESCO)
Conferința Generală a UNESCO a proclamat, în noiembrie 2011, ziua de 30 aprilie Ziua internațională a jazzului. Evenimentul reunește comunități, școli, artiști, istorici, cadre universitare și pasionați de jazz din întreaga lume pentru a celebra și a învăța despre arta jazzului, rădăcinile sale, viitorul și impactul său. (sursa:
30 aprilie - Ziua cooperării civili-militari
Ziua cooperării civili-militari este marcată în fiecare an la 30 aprilie. Aceasta reprezintă data la care, în anul 1997, a fost înființată, în baza HG nr. 110/14 aprilie 1997, prima structură cooperarea civili-militari (CIMIC) din Armata României, în cadrul Direcției Planificare Strategică și Control Armamente. CIMIC este un
30 aprilie - Ziua Infanteriei Române
Ziua Infanteriei Române este marcată la 30 aprilie, dată la care în anul 1830, a luat naștere Infanteria ca armă modernă a Principatelor Române, potrivit www.rumaniamilitary.ro. Înființarea Infanteriei a fost posibilă după semnarea Tratatului de la Adrianopol (2/14 septembrie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Iacob al lui Zevedeu Greco-catolice Sf. ap. Iacob cel Mare, fratele Sf. ap. Ioan Romano-catolice Ss. Pius al V-lea, pp.; Iosif Cottolengo, pr.; Sofia, fc. m. Sfântul Apostol Iacob este pomenit în calendarul creștin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 aprilie
Este a 120-a zi a anului 2026. Au mai rămas 245 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 08 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 19 h 22 m și apune la 05 h 10 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la convocarea Tribunalului Militar Internațional pentru Extremul Orient (29 aprilie)
Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient (IMTFE) a reprezentat un eveniment de referință în dezvoltarea dreptului penal internațional modern. Procesul de la Tokyo a fost o întreprindere complexă și un efort internațional de a trage la răspundere persoanele pentru cele mai grave crime internaționale și de a înfăptui justiție, po
PERSONALITATEA ZILEI: Dirijorul de muzică clasică Zubin Mehta
Zubin Mehta este unul dintre cei mai renumiți dirijori de muzică clasică din lume, apreciat pentru cariera sa internațională și pentru contribuția adusă la dezvoltarea muzicii simfonice. La 29 aprilie 2026, Zubin Mehta împlinește 90 de ani. S-a născut la Mumbai, India, într-o familie din comunitatea parsi, potrivit zubinmehta.net. Tatăl său, Mehli
AnulBrâncuși/ Arta lui Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși este unul dintre cei mai importanți sculptori ai lumii și un pionier al artei moderne. Prin stilul său inovator, a schimbat modul în care oamenii privesc sculptura, trecând de la reprezentarea realistă a formelor la esențializarea și simplificarea lor. Simplificarea formelor este nucleul filosofiei artistice a lui Constant
DOCUMENTAR: 15 ani de la căsătoria prințului William cu Kate Middleton (29 aprilie)
La 29 aprilie 2011 avea loc, la Catedrala Westminster din Londra, nunta regală a prințului William cu Catherine 'Kate' Middleton, fiind cel mai așteptat eveniment monden al anului. Arhiepiscopul de Canterburry, șeful bisericii anglicane, Rowan Williams, a oficiat ceremonia, William și Kate jurându-și credință în fața celor aproape 2.000 de invitați prezen
29 aprilie - Ziua internațională în memoria victimelor cutremurelor (ONU)
Cutremurele se numără printre cele mai grave pericole naturale, de multe ori luând prin surprindere comunitățile și provocând pierderi devastatoare de vieți omenești și daune sociale, economice și psihologice de lungă durată. Cutremurele recente din țări precum Myanmar și Afganistan au arătat încă o dată că aceste evenimente pot distruge infrastructura, pot