La 23 februarie, în fiecare an, este marcată Ziua hidrografului militar, fiind recunoscută contribuția adusă de acești profesioniști la dezvoltarea hidrografiei maritime în țara noastră, notează https://www.navy.ro/.

În 2026 se împlinesc 100 de ani de la înființarea Serviciului Hidrografic Maritim, prin Decizia Ministerială nr. 126 din 23 februarie 1926, emisă în baza prevederilor Legii de organizare a Marinei din 1898 și ale art. 1 din Regulamentul de funcționare a Marinei Militare din 1912, cu sediul în clădirea Școlii Navale din Constanța (în prezent, în clădire funcționează Muzeul Marinei Române), conform Direcției Hidrografice Maritime 'Comandor Alexandru Cătuneanu', https://www.dhmfn.ro/.

Printre atribuțiile Serviciul Hidrografic Maritim, la momentul înființării, se aflau 'studiile, sondajele și ridicările relative la fluviu și mare, preocuparea, păstrarea și asigurarea navelor cu hărțile și instrumentele necesare navigației și ridicărilor hidrografice, controlul cronometrelor, executarea semnalului de oră în portul Constanța, date meteorologice, aerologice și oceanografice', indică https://www.roarmy.ro/.

În prezent, hidrografii militari au, ca principal obiectiv, completarea și actualizarea bazei de date, în vederea realizării hărților marine de navigație și a documentelor nautice pentru zona de responsabilitate din Marea Neagră, potrivit Forțelor Navale Române, https://www.navy.ro/.

Prima structură de cercetare hidrografică a fost Secția specială pentru lucrări hidrografice la Dunăre și la Mare, înființată în 1897, și condusă de locotenent comandorul Alexandru Cătuneanu, specialist hidrograf, cu studii de specialitate în Franța și participant la două campanii hidrografice în Orientul Îndepărtat și Caledonia. În 1900, după o activitate complexă de patru ani, a fost întocmită prima hartă marină românească, cunoscută sub denumirea Harta Cătuneanu. Tipărită la Paris, în același an, harta a primit medalia de aur la expoziția universală din capitala Franței. Actualizată și retipărită în 1929, ea a fost folosită în marina română până în 1952.

Militarii hidrografi români au executat, în perioada 1926-1940, numeroase acțiuni specifice, între care: măsurători hidrografice la gurile Dunării, prospecțiuni pentru extinderea portului Constanța, editarea hărților de navigație la scara 1: 50.000 în zona de litoral românesc. Apoi, până în 1945, Serviciul Hidrografic Maritim a asigurat, din punct de vedere hidrografic și hidrometeorologic, acțiunile de luptă ale Marinei Militare. Între 1945-1955, Serviciul a participat la reamenajarea pentru navigație a căilor fluviale și a litoralului și a editat peste 20 de hărți noi de navigație, la diferite scări, pentru zona de vest a Mării Negre.

Serviciul Hidrografic Maritim a fost reorganizat în Direcția Hidrografică Maritimă (DHM), prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al R.P.R. nr. 2444, emisă la 11 noiembrie 1955. Până în 1990, DHM a desfășurat numeroase acțiuni în folosul navelor românești militare și civile precum construirea și punerea în funcțiune a farurilor Constanța (1960) și Sf. Gheorghe (1968), editarea 'Cărții Pilot a Mării Negre' și a avizelor pentru navigatori, indică https://www.dhmfn.ro/.

După 1990, instituția, reorganizată, a editat, printre altele, 37 de hărți de navigație naționale, în 2002 a realizat prima Hartă Electronică de Navigație (ENC) din România, iar în perioada 2002-2003 a realizat Sistemul Meteorologic Integrat Național al Forțelor Navale (SIMIN - FN).

Activitatea Direcției Hidrografice Maritime a fost stabilită și reglementată prin Legea nr. 395 din 2004 privind activitatea hidrografică maritimă, instituția dobândind statutul de autoritate națională în acest domeniu.

DHM a devenit, din ianuarie 2007, reprezentanta Guvernului României, în calitate de stat membru al Organizației Hidrografice Internaționale (OHI), iar din 2008, este acreditată ca instituție ce desfășoară activități de cercetare științifică, fiind implicată în proiecte cu finanțare națională și europeană, potrivit sursei menționate anterior.

În 2012, Direcția a devenit cel de-al 27-lea oficiu hidrografic recunoscut pe plan mondial ca producător de hărți electronice de navigație, prin afilierea la Centrul Internațional pentru hărți electronice de navigație (IC-ENC), de pe lângă Oficiul Hidrografic al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Un an mai târziu, IC-ENC a validat și a distribuit pe plan internațional prima hartă electronică de navigație, produsă de specialiști români, 'Harta nr. RO405002' (harta electronică echivalentă hărții marine 1.050.02 De la Capul Tuzla la Capul Midia). În perioada 2016-2019, IC-ENC a validat încă 30 de hărți electronice de navigație.

Primele hărți navale speciale tip NATO și un act normativ specific au fost întocmite în 2015, conform https://www.dhmfn.ro/. Laboratorul avize pentru navigatori (AWNIS) are și atribuții specifice unei celule AWNIS (Serviciul de informații de Navigație Aliat Global), care participă la exercițiile militare internaționale ale Forțelor Navale cu informații privind securitatea și siguranța navigației (SASON) pentru asigurarea libertății de navigație. Au fost elaborate publicații nautice noi, care conțin specificațiile tehnice necesare întocmirii hărților navale speciale tip NATO, și toate hărțile de navigație românești au început să fie realizate în sistemul geodezic internațional WGS84.

Toate hărțile de navigație maritimă întocmite, începând cu 2020, au cod QR, prin scanarea căruia se va accesa site-ul Direcției Hidrografice Maritime 'Comandor Alexandru Cătuneanu' (https://www.dhmfn.ro) și se pot vizualiza actualizările pentru fiecare hartă. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)