Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 16-20 februarie 2026: UE vrea să înceapă cât de curând posibil negocierile de aderare cu Ucraina, afirmă președintele Consiliului European; Consiliul este de acord să se acorde flexibilitate Austriei pentru ca aceasta să își crească cheltuielile pentru apărare; UE a inclus oficial Gardienii Revoluției din Iran pe lista organizațiilor teroriste; ONU documentează abuzurile traficului de migranți și complicitatea autorităților libiene și cere UE să ia măsuri; UE furnizează ajutor umanitar pentru RD Congo; Comisia Europeană intenționează să faciliteze accesul la finanțare al regiunilor de la frontiera estică a UE; Comisia Europeană respinge criticile social-democraților după ce a trimis o reprezentantă la Consiliul pentru Pace.


Uniunea Europeană vrea să înceapă 'cât de curând posibil' negocierile privind aderarea Ucrainei, a afirmat joi, 19 februarie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, fără a se angaja totuși asupra unei date, potrivit AFP.

Planul american pentru a pune capăt războiul din Ucraina prevede o intrare a Kievului în UE din ianuarie 2027, un calendar în general considerat nerealist de experți.

'Noi dorim să putem deschide oficial negocierile imediat ce va fi posibil și să progresăm în procesul de extindere', a declarat Costa în cadrul unei conferințe de presă de la Oslo, unde se afla în vizită.

'Există reguli pentru procesul de aderare', a reamintit el, întrebat despre posibilitatea de a oferi o aderare 'light' Kievului. 'Țările candidate sunt obligate să respecte aceste criterii', a spus el evocând criteriile așa-numite de la Copenhaga formulate în 1993.

Recordul de aderare cea mai rapidă la blocul comunitar este deținut de Finlanda: mai puțin de trei ani între depunerea candidaturii sale și aderarea oficială. La polul opus se află Turcia, care este oficial candidată de aproape 30 de ani, dar procesul de aderare a sa la UE este complet înghețat.


Consiliul Uniunii Europene
Consiliul a decis marți, 17 februarie, să activeze clauza derogatorie națională din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) pentru Austria. Această măsură va ajuta Austria să realizeze tranziția către cheltuieli pentru apărare mai mari la nivel național, fără a pune în pericol sustenabilitatea datoriei, informează https://www.consilium.europa.eu.

Clauza acoperă o perioadă de patru ani și acordă o flexibilitate care poate atinge maximum 1,5% din PIB. Flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională nu va avea niciun efect asupra angajamentului continuu al Austriei de a remedia deficitul său excesiv actual, cu condiția ca flexibilitatea să fie utilizată în scopul creșterii cheltuielilor pentru apărare, potrivit sursei citate.


* Uniunea Europeană a desemnat oficial joi, 19 februarie, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC) drept organizație teroristă, relatează DPA.

''IRGC va face de asemenea obiectul măsurilor restrictive în conformitate cu regimul de sancțiuni antiterorism al UE'', indică un comunicat publicat în 19 februarie de Consiliul UE.

''Aceste măsuri includ înghețarea fondurilor și altor active financiare sau resurse economice în statele membre UE și interzicerea operatorilor economici din UE de a pune la dispoziția grupării fonduri și resurse economice'', adaugă comunicatul.

Decizia urmează unui acord politic convenit de miniștrii de externe din UE la finalul lunii ianuarie.

Anterior, IRGC fusese sancționat de UE pentru încălcarea drepturilor omului.


Comisia Europeană
Uniunea Europeană va pune așa-numitul 'oțel verde' în centrul eforturilor sale pentru a relansa industria continentului, în contextul presiunilor venite din SUA și China pentru a rămâne competitivă, transmite Bloomberg.

Comisia Europeană va încerca să stimuleze adoptarea oțelului cu emisii reduse de carbon prin introducerea unor programe de certificare voluntară și crearea de noi surse de cerere via achizițiile publice și sectorul auto, în cadrul Legii privind accelerarea industrială, care urmează să fie adoptată săptămâna viitoare, potrivit unui proiect de document consultat de Bloomberg.

Conform acestui document, oțelul va fi clasificat în funcție de emisiile generate în timpul fabricării sale, pragurile exacte urmând să fie stabilite ulterior. Guvernele statelor membre vor fi obligate să se asigure că 25% din oțelul utilizat în cadrul programelor de achiziții publice și subvenții este cu emisii reduse de carbon. Utilizarea deșeurilor din oțel și a cuptoarelor cu arc electric, sau a hidrogenului verde, sunt considerate tehnologii cheie de decarbonizare pentru acest sector.

Blocul comunitar va aplica reguli similare pentru aluminiu și ciment, susține Bloomberg.


* Migranți, refugiați și solicitanți de azil suferă în Libia abuzuri ce includ asasinate, torturi și violență sexuală din partea rețelelor de trafic de persoane care deseori au legături cu autoritățile libiene și cu ramificații din străinătate, a denunțat marți, 17 februrie, un raport al ONU, potrivit EFE.

Raportul, realizat de Biroul ONU pentru Drepturile Omului și Misiunea de Asistență a ONU în Libia, face apel la Uniunea Europeană să își revizuiască colaborarea cu entitățile implicate în această 'afacere abuzivă'.

Investigația solicită comunității internaționale, inclusiv UE, o destinație unde multe dintre victime încearcă să ajungă, să pună capăt interceptărilor și returnărilor în Libia până când vor fi instituite garanții adecvate ale drepturilor omului în Libia.

În același timp, în raport este solicitată revizuirea întregii cooperări cu entitățile implicate în încălcările grave semnalate.

'Asistența tehnică și financiară ar trebui condiționată în mod strict de respectarea demonstrată și constantă a normelor internaționale ale drepturilor omului și nu ar trebui să continue atunci când această condiție nu este îndeplinită', concluzionează raportul ONU.


* Uniunea Europeană va furniza ajutor umanitar în valoare de 81,2 milioane de euro persoanelor afectate de conflictul în desfășurare în estul Republicii Democratice Congo (RD Congo), potrivit DPA.

''Civilii din estul RD Congo sunt blocați între gloanțe și foamete'', a declarat marți, 17 februarie, comisarul european pentru gestionarea situațiilor de criză Hadja Lahbib, în timpul unei vizite în regiune.

Conflictul din estul RD Congo, regiune bogată în resurse, durează de peste 30 de ani. Recrudescența luptelor în luna decembrie a cauzat strămutarea a zeci de mii de oameni.

Fondurile de la UE sunt menite să finanțeze asistența alimentară și sistemul de sănătate publică și să îmbunătățească accesul la apă și adăposturi în estul RD Congo, dar și să ajute refugiații congolezi aflați în Burundi, Rwanda și Tanzania.

Lahbib le-a cerut părților beligerante să acorde acces sporit agențiilor umanitare în regiune.


* Comisia Europeană a prezentat miercuri, 18 februarie, o nouă strategie al cărei obiectiv este facilitarea accesului la finanțări pentru regiunile Uniunii Europene vecine cu Rusia, Belarus și Ucraina, potrivit DPA.

Conform intențiilor Comisiei, vor putea beneficia mai ușor de fonduri europene regiuni de frontieră din Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria care s-au confruntat cu presiuni economice și sociale tot mai mari, în contextul atacurilor hibride, al migrației specifice și al scăderii populației.

Vicepreședintele pentru coeziune și reforme al Comisiei, Raffaele Fitto, a explicat că inițiativa 'a fost dezvoltată împreună cu teritoriile și comunitățile lor, pentru a asigura menținerea lor ca locuri vibrante de trai, muncă, creștere și pentru a le păstra competitivitatea'. 'Întărirea regiunilor de la frontiera orientală este o investiție strategică în securitatea, stabilitatea, coeziunea și competitivitatea Europei', a adăugat el.

Pentru monitorizarea progreselor, Comisia va organiza un dialog politic anual, prima rundă urmând să aibă loc luna aceasta.


* Comisia Europeană a motivat joi, 19 februarie, participarea comisarei europene pentru Mediterana, Dubravka Suica, la prima reuniune a 'Consiliului pentru Pace' creat de președintele american Donald Trump prin faptul că dorește 'să fie la masă', nu să fie doar un donator de ajutor umanitar pentru Fâșia Gaza, răspunzând astfel criticilor unor europarlamentari socialiști, potrivit EFE.

Unul dintre vicepreședinții Parlamentului European, eurodeputatul socialist spaniol Javi Lopez, a criticat participarea respectivei comisare europene la ceea ce el a descris drept 'un forum privatizat al lui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, care funcționează în afara cadrului ONU'.

Social-democrații din Parlamentul European au cerut explicații din partea Comisiei Europene pentru 'legitimarea unui proces care slăbește multilateralismul' și erodează 'credibilitatea' UE, a adăugat același europarlamentar. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru)