În 2026, Anul Nou Chinezesc, care începe pe 17 februarie și durează până pe 5 februarie 2027, este Anul Calului, mai precis, al Calului de Foc, notează https://www.chinahighlights.com/.

Anii recenți ai Calului au fost 2014, 2002 și 1990. Cele 12 animale ale zodiacului chinezesc sunt Șobolanul, Boul, Tigrul, Iepurele, Dragonul, Șarpele, Calul, Capra, Maimuța, Cocoșul, Câinele și Porcul.

Animalele zodiacale chinezești au semnificații astrologice și culturale. Chinezii asociază fiecare semn animal cu anumite caracteristici. Se crede că persoanele născute într-un anumit an au personalitatea animalului din acel an. Astfel, cei născuți în Anul Calului sunt persoane pline de viață, active și energice. Numerele norocoase sunt 2, 3, 7, culorile norocoase - galben și verde, iar flori norocoase - cala și iasomia.

Chinezii cred că ceea ce se întâmplă la începutul unui nou an va afecta norocul în anul următor. Dacă nu se doarme în ajunul Anului Nou Chinezesc (16 februarie 2026) și se spun cuvinte bune familiei sau prietenilor, cum ar fi 'La mulți ani!', după ce ceasul bate ora 12.00, cu siguranță aceste gesturi vor aduce noroc.

De asemenea, împărțirea de pachete, învelite în hârtie roșie, copiilor și bătrânilor va ajuta la alungarea ghinionului (demonul Nian) și va aduce noroc. Roșul este o culoare norocoasă în timpul Anului Nou Chinezesc.

Festivalul Primăverii, eveniment organizat de Ambasada Chinei, Casa Româno-Chineză şi Niro Investment Group, cu ocazia marcării Anului Nou Chinezesc, la Ateneul Român, Bucureşti, 2 februarie 2019.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

În plus, decorarea casei cu kumquat (simbolizând bogăția și norocul), purtarea culorii norocoase (galben, roșu) și consumul de alimente norocoase, cum ar fi găluștele de orez (uniune în familie), alunele prăjite învelite în făină (vitalitate), fursecuri cu nucă (fericire) etc., sunt modalități populare de a atrage norocul.

Anul Nou Chinezesc, cunoscut și sub numele de Festivalul Primăverii sau Anul Nou Lunar, este cel mai grandios festival din China și se desfășoară timp de 9 zile. Festivalul este dominat de felinare roșii emblematice, artificii zgomotoase, banchete și parade masive, iar sărbători exuberante sunt organizate în întreaga lume.

Calendarul chinezesc
Calendarul chinezesc are 12 sau 13 luni și este cu aproximativ 20 până la 50 de zile în urma calendarului gregorian. Este folosit pentru a determina datele festivalurilor tradiționale chinezești, cum ar fi Anul Nou Chinezesc și mijlocul toamnei. Este folosit și pentru astrologia chineză, iar mulți chinezi încă își sărbătoresc zilele de naștere conform calendarului chinezesc.

Calendarul chinezesc este numit și calendar lunar, calendar yin sau calendar Xia în China. Calendarul chinezesc se bazează pe orbitele Lunii și Pământului. Când Luna se mișcă în linie cu Pământul și Soarele, este prima zi a lunii. Când luna este plină, este mijlocul lunii. Există 29 sau 30 de zile într-o lună. Există 12 sau 13 luni într-un an. Timp de 12 luni, vor fi 354 sau 355 de zile într-un an. Pentru a compensa celelalte 10 zile cu calendarul gregorian, există o lună bisectă timp de aproximativ 2 sau 3 ani.

Manifestări organizate pentru marcarea intrării în Noul An Chinezesc, în Parcul Herastrău, Bucureşti, 29 ianuarie 2001.

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO 

În China antică, calendarul chinezesc era folosit pentru a alege datele pentru agricultură, nunți, construirea unei case și mutarea într-o casă nouă. În zilele noastre, chinezii folosesc calendarul gregorian pentru aranjamentele vieții de zi cu zi, dar majoritatea sunt încă interesați de datele lunare, deoarece festivalurile tradiționale se bazează pe calendarul lunar.

Zodiacul chinezesc
Anul Nou Lunar, cunoscut și sub numele de Anul Nou Chinezesc sau Festivalul Primăverii, marchează începutul unui nou ciclu zodiacal bazat pe calendarul lunar chinezesc. În fiecare an, data se schimbă în cadrul calendarului gregorian. Un an zodiacal este de la prima până la ultima zi a unui an lunar, începând/terminându-se la un moment dat în ianuarie/februarie a calendarului gregorian, indică https://chinesenewyear.net/.

Există douăsprezece animale în zodiacul chinezesc: Șobolan, Bou, Tigru, Iepure, Dragon, Șarpe, Cal, Oaie, Maimuță, Cocoș, Câine și Porc. Cele douăsprezece animale sunt întotdeauna în această ordine în ciclu și fiecare reprezintă un an. În China antică, oamenii credeau că toate lucrurile din lume erau compuse din cinci elemente, numite Metal, Lemn, Apă, Foc și Pământ. Fiecare element era asociat cu un ciclu zodiacal de 12 ani, producând un alt ciclu, de 60 de ani.

Chinezii cred că horoscopul, personalitatea și compatibilitatea amoroasă ale unei persoane sunt strâns asociate cu semnul zodiacal chinezesc al acesteia, determinat de anul nașterii.

Superstiții
Prima zi a Anului Nou Chinezesc este presărată din abundență de superstiții. Este interzis ca o persoană să prepare medicamente pe bază de plante sau să ia medicamente în prima zi a anului, altfel se crede că se va îmbolnăvi tot anul care urmează. În unele locuri, după ce clopotul anunță Anul Nou la miezul nopții, bolnavii își sparg cutiile cu medicamente, crezând că acest obicei va alunga boala în anul următor. Datul cu mătura în această zi este asociat cu măturarea bogăției. De asemenea, scoaterea gunoiului simbolizează aruncarea norocului propriu sau a norocului din casă, arată https://www.chinahighlights.com/.

Nimeni nu vrea să audă cuvinte cu semnificații negative în perioada Anului Nou. Se vor evita cuvintele legate de moarte, boală, sărăcie, fantome etc. Oamenii le înlocuiesc cu eufemisme dacă trebuie să vorbească despre astfel de subiecte, de exemplu spunând 'cineva a dispărut' în loc de 'cineva a murit'.

În prima zi a Anului Nou Chinezesc nu trebuie să se mănânce terci, deoarece se consideră că doar oamenii săraci mănâncă terci la micul dejun, iar oamenii nu vor să înceapă anul 'săraci', deoarece acesta este un semn rău. În plus, carnea nu ar trebui consumată la acest mic dejun din respect pentru zei (budiști), care sunt împotriva uciderii animalelor, deoarece se așteaptă ca toți zeii să se întâlnească și să-și ureze un An Nou fericit unii altora.

Oamenii nu spală hainele în prima și a doua zi a noului an, deoarece aceste două zile sunt marcate de nașterea zeului apei. Spălarea hainelor este considerată o lipsă de respect față de zeul apei. Anticii credeau că apa simbolizează bogăția, iar turnarea apei după spălarea hainelor invocă o revărsare a bogăției.

Se crede că lamele foarfecilor sunt ca niște buze ascuțite, ca atunci când oamenii se ceartă. Folosirea foarfecilor în prima zi a Anului Nou Chinezesc este percepută ca o invocație pentru certuri cu ceilalți în anul următor. Utilizarea cuțitelor trebuie evitată, deoarece orice accident, fie că este vorba de vătămarea unei persoane sau a unui instrument, se crede că duce la lucruri nefavorabile și la epuizarea averii în anul următor.

Chinezilor le plac numerele pare, având credința că lucrurile bune vin întotdeauna duble. Așa că se vor evita sumele de bani, puse într-un plic roșu, într-un număr considerat ghinionist, cum ar fi 4 și 40, deoarece cuvântul 'patru' și 'moarte' sunt la fel în mandarină. Nu se oferă anumite cadouri, cum ar fi ceasuri, foarfeci, deoarece acestea au o semnificație negativă în cultura chineză.

Spargerea unui articol din sticlă, ceramică (bol, farfurie, pahar, vază) sau a unei oglinzi este considerată aducătoare de ghinion, pierderi financiare sau destrămare a familiei. Dacă ceva se sparge accidental, oamenii folosesc de obicei hârtie roșie pentru a împacheta fragmentele și apoi se spune 'Sui sui ping'an', care înseamnă 'tot anul în siguranță'.

Se crede că plânsul unui copil aduce ghinion familiei, așa că părinții fac tot posibilul să împiedice acest lucru.

De asemenea, nu ar trebui să se dea bani cu împrumut în ziua de Anul Nou, iar toate datoriile trebuie plătite până în ajunul Anului Nou. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Spectacol dedicat Anului Nou Chinezesc, organizat de Ambasada Republicii Populare Chineze din România şi Ministerul Culturii şi Cultelor, Bucureşti, 15 ianuarie 2008.