Reuniunea informală în cadru retras a liderilor UE, opt state membre ale UE primesc asistență financiară acordată în cadrul SAFE, între care și România, reuniune informală a miniștrilor Ocupării Forței de Muncă și Afacerilor Sociale, prelungirea mandatelor a doi reprezentanți speciali ai UE (RSUE), adoptarea unui pachet de propuneri menite să sprijine Ucraina cu un împrumut UE în valoare de 90 de miliarde euro pentru 2026 și 2027, raportul despre parteneriatele UE în domeniul securității și apărării, noi măsuri pentru protejarea fermierilor europeni, prezentarea Planului de acțiune pentru contracararea amenințărilor reprezentate de drone, sondaj Eurobarometru privind amenințarea la adresa țărilor în situația internațională actuală, se numără printre evenimentele perioadei 9-13 februarie 2026.

Consiliul Uniunii Europene

O reuniune informală în cadru retras a liderilor UE a avut loc pe 12 februarie 2026, la Castelul Alden Biesen din nord-estul Belgiei, pentru a discuta despre modalitățile de aprofundare a pieței unice, de reducere a dependențelor economice și de stimulare a competitivității, se arată pe site-ul www.consilium.europa.eu. 'Avem o prioritate clară - consolidarea creșterii economice în Europa. Acest lucru este esențial pentru prosperitatea noastră, pentru a crea locuri de muncă de calitate și pentru a susține modelul nostru economic și social.' a declarat președintele Consiliului European, António Costa.

Liderilor UE li s-au alăturat Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, care a inspirat un set ambițios de reforme în UE în 2024, pentru o sesiune de lucru privind competitivitatea UE într-un nou context geo-economic global și Enrico Letta, fost europarlamentar italian, pentru o sesiune de lucru privind modalitățile de a valorifica mai bine piața unică într-o lume în rapidă schimbare. Liderii au convenit asupra unui set de domenii prioritare pentru consolidarea competitivității și a autonomiei strategice a UE. Discuțiile vor fi continuate la următoarea reuniune a Consiliului European din 19-20 martie, moment în care se așteaptă prezentarea de către Comisia Europeană a unei foi de parcurs 'O Europă, o piață'.

Președintele Consiliului European, António Costa, a rezumat discuțiile liderilor într-un discurs ținut după reuniune, declarând că a existat un acord unanim în rândul liderilor UE pentru a continua să promoveze agenda ambițioasă de simplificare a UE și a subliniat că această activitate este urgentă și trebuie finalizată în 2026 și 2027. Liderii au convenit, de asemenea, asupra importanței unui set unic de reguli corporative, pentru a se asigura că întreprinderile din UE pot opera fără probleme la nivel transfrontalier. Liderii au fost de acord în vederea permiterii unui anumit grad de consolidare a întreprinderilor în anumite sectoare strategice, cum ar fi sectorul telecomunicațiilor, pentru a atinge nivelurile necesare de investiții și inovare. Liderii au discutat, de asemenea, despre cum să mobilizeze investițiile private. În acest context, au convenit să accelereze lucrările cu uniunea economiilor și investițiilor. În privința investițiilor publice, președintele Costa a menționat că liderii trebuie să discute rolul instrumentelor europene, inclusiv în contextul negocierilor pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE.

'Tranziția energetică rămâne cea mai bună strategie pe termen lung pentru ca Europa să obțină autonomie strategică și prețuri mai mici.' a arătat președintele Costa, care a subliniat că este nevoie de soluții pragmatice care să țină cont de provocările specifice ale statelor membre și ale unor sectoare industriale. El a amintit că există o înțelegere generală comună cu privire la importanța strategică, pentru Europa, de a proteja și consolida anumite sectoare. Acestea includ sectoare precum apărarea, spațiul, tehnologiile curate, tehnologiile cuantice, inteligența artificială și sistemele de plată. De asemenea, a mai subliniat faptul că există unanimitate în rândul liderilor în privința unei Europe deschise comerțului. În acest context, o politică comercială pragmatică, axată pe diversificare, este în interesul colectiv al Europei. Liderii UE vor continua să sprijine eforturile depuse de Comisia Europeană în domeniul politicii comerciale.

La 11 februarie 2026, Consiliul a adoptat un set de decizii de punere în aplicare, prin care se pune la dispoziția a opt state membre ale UE asistență financiară acordată în cadrul SAFE: Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Spania, Croația, Portugalia și România. Un al doilea set de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind asistența financiară pentru Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda a fost aprobat de ambasadorii la UE și se preconizează că va fi adoptat în mod oficial de Consiliu la 17 februarie, potrivit www.consilium.europa.eu.

Decizia a fost rezultatul evaluării pozitive de către Comisia Europeană a planurilor naționale de investiții în domeniul apărării ale statelor membre. Aceasta pregătește terenul pentru primul val de împrumuturi accesibile și pe termen lung care urmează să fie deblocate de Comisie și care vor permite țărilor participante să achiziționeze echipamente moderne de apărare și să își sporească gradul de pregătire pentru apărare. SAFE este un instrument financiar al UE menit să sprijine statele membre care doresc să investească în producția industriei de apărare prin achiziții publice în comun axate pe capabilitățile prioritare.

O reuniune informală a miniștrilor Ocupării Forței de Muncă și Afacerilor Sociale (EPSCO), axată pe politici sociale și de ocupare a forței de muncă echitabile, incluzive și orientate spre viitor, a avut loc la Nicosia, în ziua 13 februarie 2026. Reunind miniștri, parteneri sociali, instituții și reprezentanți ai UE, precum și vorbitori notabili, reuniunea a oferit un forum la nivel înalt pentru schimbul de opinii privind promovarea unei abordări europene comune a politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă echitabile, incluzive și orientate spre viitor, cu justiția socială ca principiu director central. În acest context, discuțiile s-au concentrat, de asemenea, asupra viitoarei Strategii europene de combatere a sărăciei și asupra asigurării accesului la îngrijire pe termen lung de înaltă calitate, care să răspundă eficient nevoilor în continuă evoluție ale îmbătrânirii active, indică https://cyprus-presidency.consilium.europa.eu/.

Reuniunea informală a inclus trei sesiuni. Prima sesiune, intitulată 'Ocuparea forței de muncă echitabile pentru justiție socială', a abordat politicile naționale care s-au dovedit eficiente în promovarea ocupării forței de muncă echitabile, precum și măsuri concrete suplimentare pentru a asigura că instrumentele politicii UE de ocupare a forței de muncă produc rezultate tangibile, promovând astfel ocuparea forței de muncă echitabile în sprijinul justiției sociale. În cadrul cele de-a doua sesiuni, s-a examinat modul în care viitoarea primă Strategie europeană de combatere a sărăciei poate sprijini cel mai eficient autoritățile naționale, regionale și locale în reducerea sărăciei, prin ruperea simultană a ciclului intergenerațional al sărăciei. A treia sesiune s-a concentrat pe măsurile de politică și reformele de sistem care s-au dovedit eficiente în promovarea îmbătrânirii active prin politici de îngrijire pe termen lung centrate pe persoană.

În încheiere, a avut loc o conferință de presă la care au participat ministrul Muncii și Asigurărilor Sociale, Marinos Moushouttas, ministrul adjunct al Asistenței Sociale, Clea Papaellina, și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire, Roxana Mînzatu.

Parlamentul European

Un pachet de propuneri menite să sprijine Ucraina, cu un împrumut UE în valoare de 90 de miliarde euro pentru 2026 și 2027, a fost aprobat de eurodeputați pe 11 februarie 2026. Așa-numitul 'împrumut de sprijin pentru Ucraina' va contribui la satisfacerea nevoilor urgente de finanțare ale Ucrainei în contextul războiului de agresiune în curs al Rusiei care intră în al cincilea an, indică www.europarl.europa.eu.

Din împrumut, 30 de miliarde euro vor fi puse la dispoziție pentru asistență macrofinanciară sau sprijin bugetar, furnizate prin intermediul Mecanismului UE pentru Ucraina. Se vor aloca 60 de miliarde euro pentru a consolida capabilitățile de apărare ale Ucrainei și pentru a sprijini achiziționarea de echipamente militare, asigurând accesul în timp util la produse critice din domeniul apărării din industriile de apărare din Ucraina, UE și Spațiul Economic European (SEE)/Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS). În cazul în care anumite produse de apărare nu sunt disponibile imediat din aceste țări pentru a fi livrate de urgență Ucrainei, se va aplica un set de derogări specifice pentru a realiza aprovizionarea din alte țări. Asistența financiară va fi furnizată în conformitate cu nevoile de finanțare ale Ucrainei, astfel cum se prevede într-o strategie de finanțare elaborată de Ucraina și evaluată de Comisie. Strategia va necesita aprobarea Consiliului.

Într-un raport adoptat la 11 februarie, Parlamentul subliniază că parteneriatele UE în domeniul securității și apărării sunt esențiale pentru a răspunde eficient amenințărilor emergente și pentru a consolida rolul global al UE. Textul, pregătit de Comisia pentru Securitate și Apărare, susține că parteneriatele UE în domeniul securității și apărării - care urmăresc să consolideze eforturile comune în domeniul securității și apărării între UE și partenerii bilaterali cheie - sunt esențiale pentru a răspunde eficient amenințărilor actuale și viitoare la adresa securității și pentru a consolida rolul Uniunii ca actor strategic global. Parlamentul consideră aceste parteneriate o necesitate mai degrabă decât o opțiune, deoarece ele susțin autonomia strategică a UE, rămânând în același timp pe deplin complementare NATO și bazate pe cooperarea multilaterală, potrivit www.europarl.europa.eu.

Textul subliniază că UE se confruntă cu cea mai gravă situație de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial, determinată în principal de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și de amenințări hibride mai ample, terorism, atacuri cibernetice și riscuri legate de infrastructura critică, precum și de cele legate de schimbările climatice. Rusia, susținută de parteneri precum Iranul, Coreea de Nord și Belarus, este identificată drept principala amenințare la adresa securității europene, în timp ce China este descrisă ca un competitor strategic al cărui sprijin pentru Rusia necesită ca UE să reevalueze relațiile economice și să își consolideze reziliența față de Beijing.

Parlamentul a adoptat, pe 12 februarie, noi măsuri pentru a proteja fermierii europeni de practicile comerciale neloiale ale cumpărătorilor de produse agricole. Cu 555 de voturi pentru, 0 împotrivă și 26 de abțineri, deputații europeni au dat undă verde definitivă noilor reguli care obligă autoritățile naționale să coopereze în problema practicilor comerciale neloiale, cu scopul de a se asigura că fermierii primesc o remunerație echitabilă pentru munca lor. Cazurile de practici comerciale transfrontaliere neloiale care dăunează fermierilor și micilor producători de produse agricole vor fi, prin urmare, prevenite, investigate și pedepsite, notează www.europarl.europa.eu.

Comisia Europeană

Comisia Europeană a prezentat, în 11 februarie, Planul de acțiune pentru contracararea amenințărilor tot mai mari la adresa securității UE reprezentate de drone. În ultimii ani, UE s-a confruntat cu provocări crescânde și care au luat diferite forme legate de drone și de baloanele meteorologice, inclusiv cu survolări ostile, încălcări ale spațiului său aerian, perturbări ale activității aeroporturilor, precum și cu riscuri la adresa infrastructurilor noastre critice, a frontierelor externe și a spațiilor noastre publice. Planul de acțiune reprezintă un proiect ambițios pentru consolidarea cooperării și a solidarității la nivelul UE, se axează pe dimensiunea securității interne civile, dar completează și sprijină în același timp și activitatea desfășurată de Comisie în domeniul apărării și consolidează sinergiile dintre componenta civilă și cea militară. În plus, planul de acțiune contribuie la dezvoltarea unei piețe europene competitive a dronelor, care să deblocheze potențialul de inovare, creștere economică și creare de locuri de muncă în acest sector important. Scopul său este de a sprijini statele membre prin acțiuni coordonate, care să vină în completarea măsurilor naționale și să se axeze pe prioritățile-cheie: îmbunătățirea gradului de pregătire, consolidarea capacităților de detectare, coordonarea măsurilor de răspuns și consolidarea pregătirii pentru apărare a UE, se arată pe https://ec.europa.eu/.

Un nou sondaj Eurobarometru publicat în 13 februarie, arată percepția tot mai mare a europenilor cu privire la amenințarea la adresa țărilor lor în situația internațională actuală, notează https://ec.europa.eu/.

Peste două treimi dintre europeni (68%) consideră că țara lor este amenințată. Statele membre cu cea mai mare percepție a amenințărilor sunt Franța (80%), urmată de Țările de Jos și Danemarca (77%), Cipru și Germania (75%). În același timp, 42% dintre cetățeni consideră că siguranța lor personală este în pericol.

Majoritatea europenilor au încredere că UE va consolida securitatea și apărarea (52%), în special în țări precum Luxemburg (76%), Portugalia (74%), Cipru (73%) și Lituania (71%).

Pe fondul lansării mai multor inițiative conexe în ultimul an, aproape trei sferturi dintre respondenți (74%) sunt de acord cu nivelul actual al investițiilor UE în domeniul apărării sau consideră că cheltuielile ar trebui majorate. Sprijinul este deosebit de ridicat în țări precum Lituania (80%), Portugalia (89%), Finlanda (83%), Spania (80%) și Danemarca (78%).

Securitatea și apărarea sunt considerate, de asemenea, o prioritate-cheie pentru politica spațială a UE, de 53% dintre europeni, urmate de mediu și climă (36%) și de competitivitate și creșterea industriei europene (31%). În plus, impactul economic pozitiv al programelor spațiale ale UE este recunoscut pe scară largă de cei mai tineri respondenți (55%). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Cerasela Bădiță, editor online: Adrian Dădârlat)