În perioada 13 februarie 1991 - 20 iunie 1991 au avut loc numeroase dezbateri parlamentare pe titluri, capitole, teze și articole asupra proiectului de constituție, votat în Parlament și aprobat prin referendum în noiembrie-decembrie 1991. Redăm, în cele ce urmează, un fragment din dezbaterile specialiștilor din epocă pe marginea Constituției din 1991 referitoare la forma de guvernământ și la pluralism, și cuprinse în volumul 'Geneza Constituției României 1991. Lucrările Adunării Constituante' (Regia Autonomă 'Monitorul Oficial', 1991)

* Fragment din alocuțiunea specialistului Ioan Deleanu pe marginea titlului I din Constituția de la 1991 referitoare la forma de guvernământ și la pluralism; Stenograma ședinței din 13 februarie 1991, Monitorul Oficial, Partea a II-a, nr. 1 din 15 februarie 1991; pp. 63-64, conținând dezbaterile asupra tezelor:

'În logica intrinsecă a viitorului așezământ juridic fundamental, o dată cu precizarea structurii de stat, s-a preconizat și consacrarea formei republicane de guvernământ. Este o problemă, cum bine se știe, controversată. În tradiția formală, constituită prin succesiunea celor trei constituții anterioare anului 1947, și tradiția ca produs al gândirii politice și filozofice românești, Comisia Constituțională, cu majoritatea covârșitoare a membrilor săi, s-a atașat celei de-a doua. Dar în această opțiune n-ar trebui să se ignore nici faptul că prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 s-a luat act de abdicarea regelui, pentru el și urmașii săi, că prin Decretul-lege nr. 92 din 1990 s-a consacrat forma republicană de guvernământ, că unele partide politice, desemnându-și candidați pentru funcția prezidențială, se pare că au recunoscut-o ca atare, că în fine, noua Constituție se preconizează a fi ratificată printr-un referendum.

(...) Ambianța politică democratică a societății are ca dimensiuni esențiale și inseparabile pluralismul politic și pluripartidismul, în lipsa cărora democrația ar fi o simplă figură retorică. Cât privește criteriul care stă la baza constituirii și recunoașterii partidelor politice, Adunarea Constituantă va avea de decis între cele două variante. Există în unele țări partide politice constituite aprioric pe baza unui alt criteriu decât cel politic. Există însă și pericolul ca astfel de partide să devină formațiuni politice închise, egoiste, ca ele să genereze și să întrețină naționalismul și șovinismul.'

***
Adunarea Constituantă a României s-a constituit prin Decretul-Lege nr. 92 din 14 martie 1990, iar la 11 iulie 1990 a fost aprobată componența nominală a Comisiei de redactare a proiectului de Constituție, condusă de Antonie Iorgovan, profesor la Facultatea de Drept. Comisia a inclus 23 de parlamentari și 5 experți - personalități ale învățământului juridic românesc și juriști (Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida), conform volumului 'Geneza Constituției României 1991. Lucrările Adunării Constituante' (Regia Autonomă 'Monitorul Oficial', 1991) și site-ului http://www.cdep.ro/.

O variantă de lucru a proiectului de Constituție a fost schițată de Comisia de redactare, între noiembrie 1990 - ianuarie 1991. Au urmat serii de dezbateri parlamentare în cadrul Adunării Constituante, precum și dezbateri pe articole, teze, titluri în cadrul Comisiei de redactare a proiectului de Constituție.

Proiectul de Constituție al României, astfel cum a rezultat în urma dezbaterilor, a fost votat de parlament la 21 noiembrie 1991. La 8 decembrie 1991, proiectul a fost aprobat prin referendum de către cetățeni, conform cdep.ro.

Constituția din 1991 a fost revizuită în 2003.

***
Principiul democratic al pluralismului politic este inclus, în Constituția din 1991, în titlurile I ('Principii generale') și II ('Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale').

Articolul 1 din titlul I prevede că pluralismul politic reprezintă, alături de demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane sau dreptatea, valori supreme care sunt garantate.

Articolul 37 din cadrul Titlului II al Constituției din 1991 prevede că partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale.

Revizuirea din 2003 a adăugat la art. 1 din Titlul 1 că pluralismul politic reprezintă, alături de demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane sau dreptatea sunt valori supreme 'în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate'.

Articolul 37 (devenit art. 40 la revizuire) cu privire la posibilitatea de a declara neconstituționale partidele în anumite condiții a rămas neschimbat. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea)