Scriitoarea britanică Mary Shelley, pe numele întreg Mary Wollstonecraft Godwin, este cunoscută pentru romanul 'Frankenstein' (1818), influențând dezvoltarea criticii literare în secolul al XIX-lea. A fost soția celebrului poet romantic Percy Bysshe Shelley, căruia i-a și editat operele. A fost, de asemenea, fiica scriitoarei și feministei Mary Wollstonecraft și al filosofului și jurnalistului William Godwin.

S-a născut la 30 august 1797, Greater London, Anglia, Regatul Marii Britanii.

A crescut într-un mediu intelectual, preluând din convingerile părinților ei. La 16 ani, a fugit cu poetul Percy Bysshe Shelley, începând o relație tumultoasă, plină atât de colaborări creative, cât și de lupte personale. Cei doi aveau să se căsătorească în 1816, după ce soția lui Shelley s-a sinucis, scrie https://www.ebsco.com/.

Împreună cu soțul ei, a studiat italiana și spaniola. Percy a meditat-o de asemenea pe Mary și la limba latină, iar în decurs de doi ani colabora cu el la traduceri.

În 1818 a publicat nuvela 'Mathilda' (1818), precum și textul gotic 'The Modern Prometheus'. În aceeași perioadă, a scris și două drame mitologice: 'Proserpine' (1922) și 'Midas' (1922).

Marry și Percy Shelley au avut patru copii, dintre care doi au murit. Percy avea să moară înecat în 1822, lăsând-o pe Mary văduvă.

A publicat între timp 'Valperga' (1823), 'The Last Man' (1826), 'The Fortunes of Perkin Warbeck' (1830), 'Lodore' (1835), 'Faulkner' (1837).

Între 1823 și 1844, a avut contribuții la câteva reviste majore precum: Westminster Review, The Liberal, and London Magazine, se mai indică pe https://www.ebsco.com/.

Povestirea science fiction 'The Last Man' (1826) este o distopie despre singurul om care a supraviețuit unei ciume oribile din secolul XXI, conform https://www.biography.com/.

Prefețele și notele lui Mary Shelley la edițiile operei lui Percy Shelley construiesc o versiune distinctă a lui Percy, una care îi privilegiază talentele și virtuțile și îi trece cu vederea radicalismul, se mai arată pe site-ul https://www.ebsco.com/.

Contribuțiile lui Shelley se extind dincolo de celebrul său roman, 'Frankenstein' (1818), prin care a fost considerată precursoarea scrierilor științifico-fantastice moderne. Romanul nu este doar o interogare provocatoare a metodei științifice, ci și o explorare a naturii singurătății și a rolului mediului înconjurător în modelarea psihicului uman. Celebrul text a luat naștere în timp ce scriitoarea și soțul ei se aflau în vizită la Byron, citind o carte cu fantome, iar acesta din urmă a venit cu ideea ca fiecare să creeze astfel câte o poveste de groază. Proiectul s-a transformat în cartea a fost un succes imediat și a devenit extrem de influentă asupra genului horror. Textul a stat la baza transpunerilor dramatice, precum și a ecranizărilor. Cea mai recentă ecranizare datează chiar din 2025 ('Frankenstein'), în regia lui Guillermo del Toro.

Marry Shelley a abordat diverse genuri literare, de la romane, la proză scurtă, narațiuni de călătorie, biografii și critică literară. Opera sa a explorat adesea teme precum izolarea, condiția umană și consecințele progresului științific. De asemenea, a publicat traduceri ale unor opere scrise inițial în germană și italiană.

Shelley a murit la vârsta de 53 de ani, la 1 februarie 1851, la Londra, și a fost înmormântată la Biserica Sf. Petru din Bournemouth, Anglia, fiind depusă alături de rămășițele incinerate ale soțului ei. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: biography.com