La 1 februarie 1946, avocatul, diplomatul și politicianul norvegian Trygve Halvdan Lie a fost ales în funcția de secretar general al Națiunilor Unite. O zi mai târziu, la 2 februarie 1946, a depus jurământul în calitate de primul secretar general al ONU în perioada 1946-1952, potrivit www.un.org. El și-a descris ulterior mandatul ca fiind ''cel mai dificil loc de muncă din lume'', conform https://www.norway.no.

Funcția de secretar general a fost instituită odată cu adoptarea documentului fundamental care guvernează sistemul Națiunilor Unite, respectiv Carta ONU, document care fusese semnat la 26 iunie 1945.

Numirea secretarului general al ONU este realizată de Adunarea Generală la recomandarea Consiliului de Securitate, în conformitate cu Articolul 97 din Carta ONU. În Consiliul de Securitate se poate exprima votul de veto asupra numirii, iar în Adunarea Generală votul pentru candidatul desemnat este exprimat prin majoritate simplă, dar acest for are la îndemână posibilitatea de a stabili prin votul majorității dacă este nevoie de votul a două treimi din membri. Regulile procedurale ale Consiliului de Securitate și ale Adunării Generale cer ca reuniunile să se desfășoare într-un format privat mai degrabă, decât unul public, în ceea ce privește această chestiune, potrivit volumului ''Foreign Relations of the United States, 1952-1954, United Nations Affairs, Volume III'', citat la https://history.state.gov.

La 10 ianuarie 1946, s-a deschis, la Londra, prima Adunare Generală a ONU, organismul consultativ care dezbate toate problemele importante pentru sistemul Națiunilor Uite și care votează asupra desemnării statelor pentru locurile nepermanente din Consiliul de Securitate al Națiunilor și pentru alegerea secretarului general, conform volumului ''In the Beginning: Secretary-General Trygve Lie and the Establishment of the United Nations'' (Ellen J. Ravndal, 2023, Bristol University Press).

La momentul numirii sale în funcție, Trygve Halvdan Lie era ministru de externe al Norvegiei, demnitate pe care o deținea din octombrie 1945. Deținuse, anterior, portofoliul de ministru al afacerilor externe al Norvegiei în perioada februarie 1941 - 12 iunie 1945, potrivit https://www.un.org.

Trygve Halvdan Lie, născut la 16 iulie 1896, la Oslo, a obținut licența în drept la Universitatea din Oslo, în 1919, și, începând cu același an, s-a implicat în activitatea politică și a lucrat în aparatul guvernamental. A ocupat portofoliile de ministru al justiției (1935-1939), ministru al comerțului și al industriilor (iulie - septembrie 1939), iar la momentul declanșării războiului a devenit ministru pentru logistică și transport maritim. În 1936, a fost ales în Parlamentul Norvegiei, fiind reales în 1945, mai indică www.un.org.

În aprilie 1945, la conferința internațională de la San Francisco, unde s-au pus bazele ONU, Trygve Halvdan Lie a condus delegația Norvegiei la lucrările întrunirii, fiind președinte al celei de-a treia Comisii care a redactat prevederile din Carta ONU ce vizau activitatea Consiliului de Securitate. A fost, de asemenea, președintele delegației Norvegiei la Adunarea Generală a ONU, desfășurată la Londra, în ianuarie 1946, unde a pierdut competiția votului cu belgianul Paul-Henri Spaak pentru funcția de președinte al Adunării Generale a ONU.

După consultări informale purtate între cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate și după trei întâlniri private la nivelul Consiliului de Securitate, în 29 ianuarie 1946, s-a convenit, în unanimitate, recomandarea către Adunarea Generală privind desemnarea pentru funcția de secretar general a norvegianului Trygve Lie.

La 1 februarie 1946, Adunarea Generală a acceptat recomandarea Consiliului de Securitate, 46 de delegați au votat favorabil, 3 împotrivă, iar doi au lipsit de la ședință.

Înainte de ședința votului pentru desemnarea secretarului general, în cadrul unei alte întâlniri, în 24 ianuarie 1946, Adunarea Generală a aprobat o rezoluție care stabilea termenii numirii secretarului general. Această rezoluție, printre altele, specifica faptul că primul secretar general trebuie să fie numit pentru un mandat de cinci ani, iar mandatul, înainte de încheiere, se poate prelungi cu încă cinci ani, conform volumului ''Foreign Relations of the United States, 1952 - 1954, United Nations Affairs, Volume III''.

Halvdan Lie a fost un politician înțelept, care promova ideile păcii la nivel mondial și respectul reciproc între națiuni, potrivit https://worldhistoryedu.com. În lipsa unor abilități desăvârșite de diplomat, el a adus în munca sa de secretar general al ONU experiența de negociator politic și expert în chestiunile administrative, precum și tenacitatea și viziunea a ceea ce trebuia să devină Națiunile Unite într-o lume care fusese măcinată de un război mondial teribil.

În perioada mandatului său, s-a obținut spațiul pentru sediul ONU din Manhattan, lucrările la acest stabiliment fiind definitivate în 1952, potrivit site-ului Misiunii Permanente a Norvegiei la ONU - https://www.norway.no.

Debutul războiului rece a marcat primul mandat al lui Halvdan Lie ca secretar general al ONU. A încercat permanent să își demonstreze independența privind luarea deciziilor, a dezvoltat rolul de secretar general într-o funcție care să depășească responsabilitățile unui post administrativ și a reușit, totodată, să asigure dreptul secretarului general de a lua inițiative politice în ceea ce privește activitatea Consiliului de Securitate al ONU, mai indică https://www.norway.no.

Lie a propus instituirea unui instrument internațional de control asupra energiei atomice și de oprire a cursei înarmărilor, precum și stabilirea unei forțe ONU de prevenire sau de oprire localizată a focarelor de violență izbucnite. Pentru obținerea susținerii privind implementarea acestor măsuri, a făcut turnee diplomatice și s-a întâlnit cu liderii principalelor puteri ale lumii la acel moment. Eforturile sale, însă, au fost oprite de izbucnirea războiului din Coreea, în iunie 1950.

Adunarea Generală a ONU l-a confirmat în funcție la 1 noiembrie 1950, continuând ca secretar general al Națiunilor Unite până în noiembrie 1952, când a demisionat.

În ultimul său discurs, ținut în fața Adunării Generale a ONU, la 7 aprilie 1953, norvegianul Trygve Halvdan Lie și-a sintetizat cei șapte ani petrecuți în funcția de secretar general al ONU drept cea mai grea și mai solicitantă perioadă a vieții sale, conform https://www.norway.no.

După ce a părăsit funcția de secretar general al ONU, a mai fost guvernator de Oslo și Akershus, președinte al Consiliului Norvegiei pentru Energie, iar din 1959 a fost desemnat de regele Olav al Norvegiei să acționeze ca mediator pentru rezolvarea unei dispute de graniță între Etiopia și Italia privind statul Somalia.

Primul secretar general al Națiunilor Unite, Trygve Halvdan Lie, s-a stins din viață la 30 decembrie 1968. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: news.un.org