Între principalele cinci riscuri identificate de Executive Opinion Survey în cazul României se numără dezinformarea și recesiunea. Aproape șapte din zece europeni și unul din trei români consideră conflictele din Orientul Mijlociu ca având influență asupra percepției despre evrei în țara lor, potrivit sondajului Eurobarometru 'Perceptions of antisemitism'. Rata șomajului a rămas la același nivel (6%) în luna decembrie 2025, dar în rândul tinerilor (15-24 ani) nivelul este mult mai ridicat (26,9%) - înregistrat în perioada iulie-septembrie 2025. Câștigul salarial mediu brut a fost 9.371 lei, iar câștigul salarial mediu net de 5.615 lei în luna noiembrie 2025, potrivit INS.

Raportul privind riscurile globale 2026, publicat pe 14 ianuarie, înainte de reuniunea Forumului Economic Mondial, marchează a doua jumătate a unui deceniu turbulent. Incertitudinea este tema definitorie a perspectivei riscurilor globale în 2026.

Sub titlul 'Percepțiile asupra confruntării geoeconomice (sancțiuni, tarife, verificarea investițiilor etc.) 2026-2028', Executive Opinion Survey (EOS) indică un clasament al riscurilor naționale, pornind de la întrebarea: 'În țara dumneavoastră, care sunt primele cinci riscuri cu probabilitate să reprezinte cea mai mare amenințare în următorii doi ani?'.

În cazul României, primele cinci riscuri identificate sunt: 1. Dezinformare și propagarea de informații false; 2. Recesiune economică; 3. Datorie (publică, a populației); 4. Declinul sănătății și al bunăstării; 5. Efecte negative ale tehnologiilor de inteligență artificială.

Sondajul privind percepția riscurilor globale (GRPS) a stat la baza Raportului privind riscurile globale timp de două decenii și este principala sursă de date originale privind riscurile globale a Forumului Economic Mondial, potrivit https://reports.weforum.org/.

***
În luna decembrie 2025, rata șomajului în formă ajustată sezonier a fost de 6%, valoare egală cu cea înregistrată în luna noiembrie 2025, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna decembrie a anului 2025 a fost de 493,7 mii persoane, în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent (462,7 mii șomeri în luna decembrie
2024).

Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 26,9%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada iulie-septembrie 2025.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,6% pentru luna decembrie 2025 (4,6% în cazul bărbaților și 4,5% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 72,1% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna decembrie 2025, conform https://insse.ro/.

***
În luna noiembrie 2025, câștigul salarial mediu brut a fost 9.371 lei, cu 219 lei (+2,4%) mai mare decât cel înregistrat în luna octombrie 2025, a anunțat INS într-un comunicat, la 16 ianuarie 2026.

Câștigul salarial mediu net a fost 5.615 lei, în creștere cu 123 lei (+2,2%) față de luna octombrie 2025. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în
tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (12.931 lei) și în activități de editare (10.919 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (3.403 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.468 lei).

Comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 4,2%, conform https://insse.ro/.

***
O majoritate tot mai mare a europenilor (55% față de 50% în 2018) consideră antisemitismul o problemă în țara lor, potrivit sondajului Eurobarometru 'Perceptions of antisemitism', publicat în luna ianuarie. În contrast, în România, 67% dintre respondenți nu o consideră o problemă, iar 28% (+5 puncte procentuale față de 2018) afirmă că este o problemă.

Dintre europeni, 47% (+11 pp față de 36% în 2018) cred că antisemitismul a crescut în ultimii cinci ani în țara lor, pe când în România procentul celor care consideră acest lucru este de 13% (+7 pp față de 2018), iar 54% consideră că a rămas la același nivel (+14 pp).

Procentul celor care consideră că ostilitatea în locurile publice este o problemă în țara lor este de 62% dintre cetățenii europeni (+11 pp), dar în România acest procent este 39% (- 3 pp). 61% dintre europeni spun că graffiti-urile antisemite sau vandalismul și antisemitismul online (+10 pp pentru ambele) reprezintă o problemă în țara lor. În cazul românilor, 40% consideră graffiti-urile antisemite sau vandalismul o problemă, iar 34% (- 8 pp) antisemitismul online.

La întrebarea 'În ce măsură credeți că în țara voastră oamenii sunt bine informați sau nu despre istoria, obiceiurile și practicile evreilor?', procentele au fost apropiate la nivel european și național: 63% dintre europeni și 62% dintre români consideră că populația nu este bine informată, iar 33% din ambele categorii consideră că oamenii sunt bine informați.

Un număr tot mai mare de cetățeni (66% în Europa și 52% din România) cunosc existența legilor privind incitarea la violență antisemită, iar 52% (+10 pp) dintre europeni și 46% dintre români (+13 pp) cunosc legile care incriminează negarea Holocaustului.

Aproape șapte din zece europeni (69% +15 pp față de 2018) consideră conflictele din Orientul Mijlociu ca influență asupra percepției despre evrei în țara lor. În România, doar 35% (+6 pp față de 2018) consideră acest lucru, potrivit https://europa.eu/eurobarometer. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Anda Badea)