La 25 august 2025, o delegație a Biroului UNESCO pentru Caraibe, condusă de directorul regional Eric Falt, a vizitat Ministerul Culturii, Genului, Mediului și Sportului din Jamaica, pentru înmânarea certificatului de înscriere a Ansamblului arhitectural din secolul XVII Port Royale în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Comitetul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO a luat decizia de înscriere a Port Royale la 12 iulie 2025, în Paris, marcând un punct de cotitură pentru această țară din Caraibe. Port Royale se află în zona de acces de la portul Kingston. Timp de patru decenii, orașul Port Royale s-a dezvoltat ca un important hub comercial, potrivit www.unesco.org.

''Patrimoniul Mondial aduce mult mai mult decât prestigiul. Creează oportunitate. Atrage vizitatori, întărește identitatea și aduce beneficii comunității locale. (...) Această recunoaștere este atât o responsabilitate cât și promisiune: că patrimoniul său va dăinui, iar viitorul său este unul de învățare, de reziliență și de oportunitate'', a declarat Eric Falt, cu prilejul înscrierii Port Royale în Patrimoniul Mondial UNESCO, conform www.unesco.org.

Orașul port Port Royale este situat în portul Kingston, din sud-estul Jamaicăi. În 1692, un seism sever a afectat orașul și o mare parte a așezării a ajuns sub apă și nisip.

Astăzi, vestigii importante terestre și subacvatice ale Port Royale reprezintă o ilustrare excepțională a tipologiei de așezare urbană engleză de secol XVII.

Portul foarte bine protejat de apele adânci a devenit rapid unul dintre cele mai bogate și semnificative orașe port din Imperiul Britanic și un important hub comercial regional și transatlantic în America.

Vestigiile care au supraviețuit probei timpului includ rămășițele celor șase forturi care au străjuit orașul, unele dintre acestea fiind acum scufundate în apă, și dovezile arheologice ale ansamblului rezidențial, religios și clădirile administrative ale orașului de secol XVII, potrivit www.unesco.org.

Ansamblul arheologic de secol XVII al orașului Port Royale a fost inclus în Patrimoniul UNESCO ca fiind o ilustrare excepțională a unei așezări coloniale engleze incipiente în timpul perioadei de expansiune și rivalitate europeană, care este un moment important în istoria celor două Americi.

Cu portul său avansat și beneficiind de o locație strategică în centrul regiunii de coastă a posesiunilor spaniole din America, care cuprindea o zonă pe care în prezent o putem delimita de la statul Panama la delta Orinoco din Venezuela, Port Royale s-a dezvoltat în decurs de 37 de ani de la o așezare colonială la un oraș port de secol XVII, considerat drept cea mai importantă așezare engleză din emisfera vestică.

A fost un important nod în comerțul mondial de bunuri în rețeaua globală de comerț, dovadă fiind volumul mare de artefacte recuperate aici care proveneau din Asia și din Europa.

Fortificațiile și infrastructura sunt dovezi tangibile ale contribuției africane la creșterea, dezvoltarea și sustenabilitatea Port Royale, precum și în ce privește transferul de cunoștințe și abilități. Cutremurul din 1692 a cauzat numeroase victime, făcând proprietatea să arate ca un cimitir nu doar pentru comercianți și pentru bogați, dar și pentru cei săraci și care erau înrobiți, mai indică www.unesco.org.

Ansamblul arheologic conține toate atributele necesare pentru a evidenția valoarea universală extraordinară, incluzând întregul oraș încercuit de șase fortificații la momentul devastatorului seism din 1692, dar și planul său urban din secolul XVII, aceasta fiind încă o motivație care a stat la baza includerii în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Chiar dacă doar câteva dintre structuri au rămas intacte din perioada anterioară seismului din 1692 pe fondul numeroaselor dezastre naturale și antropogenice, noile clădiri ulterioare au respectat obiectivul și dispunerea în ce privește formatul de oraș de secol XVII. Secțiunile subacvatice ale orașului sunt foarte bine păstrate sub straturile de sedimente, mai precizează sursa citată.

Proprietatea se află în locația sa maritimă originală și, chiar dacă decorurile înconjurătoare au evoluat, rămâne evocatoare pentru scopurile sale inițiale.

Formele, materialele, planurile arhitecturale și conținutul planului său urban, precum și dovezile terestre și subacvatice arheologice datând din secolul XVII rămân în parte intacte și lizibile.

Fortul Charles a trecut prin numeroase lucrări de restaurare de-a lungul timpului, dar materialele sale componente și întregul design pot fi considerate în mare parte intacte.

În ce privește utilitatea și funcțiile sale, proprietatea continuă să joace un rol important în activitățile maritime ale porturilor Kingston și Port Royale.

Întregul sit, având o suprafață de 27 de hectare, dar și zona tampon de protecție de 292,27 hectare, sunt protejate atât de legislația națională din Jamaica, prin legea patrimoniului național din 1985 și prin legea autorității de conservare a resurselor naturale din 1991, precum și în acord cu prevederile Convenției privind Protejarea Patrimoniului Cultural Subacvatic (UNESCO, 2001) din 9 august 2011, conform https://whc.unesco.org/. Întreaga zonă a fost desemnată, în 1999, patrimoniu național protejat.

Conservarea necesară, managementul și monitorizarea ariei protejate sunt realizate prin intermediul unui plan de management aprobat pentru perioada 2022-2027, dar și prin planul de management al zonei protejate Palisadoes-Port Royale pentru perioada 2021-2031, mai indică https://whc.unesco.org/.

Din iulie 2015, Jamaica are înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO și habitatul natural și cultural din munții Blue și John Crow, din estul țării. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotgrafiilor: whc.unesco.org