Liderii Uniunii Europene se reunesc la Bruxelles, la 22 ianuarie 2026, pentru a discuta evoluțiile transatlantice recente și implicațiile asupra Uniunii. Reuniunea va debuta cu un schimb de puncte de vedere cu președinta Parlamentului European, conform scrisorii de invitație adresată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, liderilor statelor membre (consilium.europa.eu/).

Conform site-ului Consiliului European, discuțiile de la Summitul informal se vor purta în jurul principiilor dreptului internațional, integrității teritoriale și suveranității naționale. UE își va afirma sprijinul deplin și solidaritatea cu Danemarca și Groenlanda și va susține interesul transatlantic comun pentru pacea și securitatea în Arctica, în special prin intermediul NATO. Nu în ultimul rând, se va exprima îngrijorarea din jurul tarifelor ce ar submina relațiile și acordul comercial UE-SUA.

***
Relațiile transatlantice sunt subiect de dezbatere în ultimele zile, generând numeroase reacții europene, în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat interesul pentru teritoriul autonom Groenlanda în cadrul Regatului Danemarcei - stat membru al Uniunii Europene și a amenințat cu tarife vamale crescute. După revenirea sa la putere, președintele american a afirmat în mai multe rânduri că dorește să impună controlul SUA asupra acestei insule arctice, susținând că vrea să contracareze astfel avansarea Rusiei și a Chinei în Arctica, conform AFP.

Donald Trump a amenințat, la 17 ianuarie, mai multe țări europene - Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda - că le va impune tarife vamale suplimentare până când nu va fi încheiat 'un acord pentru vânzarea completă și integrală a Groenlandei'. Această suprataxă, de 10%, va deveni efectivă din 1 februarie și ar putea ajunge la 25% la 1 iunie, a declarat Trump.

Franța, Suedia, Germania și Norvegia, la care s-au raliat apoi Țările de Jos, Finlanda, Slovenia și Regatul Unit, au trimis pe insulă, începând cu 15 ianuarie, personal militar pentru o misiune de recunoaștere ce se înscrie în cadrul exercițiului danez 'Arctic Endurance', organizat cu aliați ai NATO.

În 18 ianuarie, premierul italian, Giorgia Meloni, a calificat drept 'o eroare' amenințarea cu tarife vamale suplimentare formulată de Donald Trump împotriva mai multor țări europene ce se opun veleităților sale de a impune controlul SUA asupra Groenlandei, adăugând că ea i-a adus la cunoștință președintelui american punctul său de vedere, informează AFP și EFE.

În aceeași zi, surse din anturajul președintelui francez, Emmanuel Macron, au anunțat că acesta va cere 'activarea instrumentului anti-coerciție' al Uniunii Europene, dacă amenințările cu tarife vamale suplimentare formulate de Donald Trump vor fi puse în aplicare.

Tot la 18 ianuarie, președintele României, Nicușor Dan, a transmis, pe rețeaua X, că este ''profund îngrijorat'' de ''escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici''. ''Sunt profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici cu privire la evoluțiile recente. Trebuie să reluăm discuțiile între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare'', a transmis șeful statului, pe rețeaua X.

Uniunea Europeană dispune de 'instrumentele' necesare pentru a-l descuraja pe președintele american de a impune noi taxe vamale țărilor care se opun anexării Groenlandei de către SUA, a avertizat, la 19 ianuarie, comisarul european pentru prosperitate și strategie industrială, Stephane Sejourne, insistând că 'Groenlanda nu va fi niciodată americană'. În fața acestui 'caz tipic de coerciție', 'avem instrumente la dispoziție și trebuie să le folosim dacă este necesar și dacă aceste taxe vamale se vor confirma', a declarat comisarul european, subliniind 'necesitatea unității' în rândul europenilor, conform AFP.

Și premierul britanic, Keir Starmer, a îndemnat Regatul Unit, la 19 ianuarie, să se unească în fața amenințărilor președintelui american de a invada Groenlanda și de a impune tarife vamale Londrei și altor aliați europeni, subliniind că un război comercial 'nu este în interesul nimănui' (dpa și AFP).

La 20 ianuarie, șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a sugerat că o soluție pentru securitatea Groenlandei ar putea fi o prezență permanentă a NATO, după modelul celei din statele baltice, și a precizat că exact acest lucru l-a cerut deja Alianței Nord-Atlantice, întrucât președintele Trump invocă tocmai această securitate în justificarea intenției sale de a anexa insula arctică.

Potrivit AFP, principalele grupuri politice europarlamentare au confirmat, în 20 ianuarie, că Parlamentul European ar fi decis să suspende procesul de ratificare a acordului comercial între Uniunea Europeană și SUA, ca urmare a recentelor amenințări din partea președintelui american Donald Trump.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția (19-23), că răspunsul Uniunii Europene la presiunea anexionistă exercitată de Donald Trump asupra Groenlandei va fi 'ferm, unit și proporțional'. 'Considerăm poporul american nu doar aliați, ci și prieteni. Iar a ne târî într-o spirală descendentă periculoasă nu ar face decât să-i ajute pe adversarii pe care ambii suntem atât de hotărâți să-i ținem departe de panorama noastră strategică. Răspunsul nostru va fi ferm, unit și proporțional', a subliniat Von der Leyen. În acest sens și ca răspuns la anunțul președintelui american de a impune taxe suplimentare de 10% pentru țările europene care desfășoară exerciții militare în Groenlanda, creștin-democrata germană a afirmat că astfel de măsuri sunt 'o greșeală, în special între aliații de lungă durată'.

Vorbind, în 20 ianuarie, la Davos, Emmanuel Macron a declarat că Europa 'nu va ceda în fața bătăușilor și nu se va lăsa intimidată' într-o critică la adresa amenințării lui Trump de a impune tarife vamale suplimentare, dacă Europa nu-l lasă să preia controlul asupra Groenlandei. De asemenea, biroul președintelui Emmanuel Macron a anunțat, potrivit Reuters, că Franța a solicitat organizarea unui exercițiu NATO în Groenlanda și s-a declarat pregătită să contribuie la acesta.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a transmis, în discursul său din plenul PE din 21 ianuarie, un mesaj de forță și unitate din partea UE. 'Suntem gata să ne apărăm pe noi, statele membre, cetățenii, companiile, împotriva oricărei forme de coerciție. Și Uniunea Europeană are puterea și instrumentele să facă acest lucru', a spus Antonio Costa.

Președintele Donald Trump a promis, la 21 ianuarie, în discursul susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar a insistat că își menține obiectivul ca SUA să cumpere această 'bucată de gheață pentru a proteja lumea' și a cerut 'negocieri imediate', conform AFP și Reuters.

În aceeași zi, președintele american a anunțat, după întrevederea de la Davos cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că a stabilit cu acesta ''cadrul unui viitor acord'' privind Groenlanda. După discuțiile cu șeful NATO, Trump a retras amenințarea cu impunerea de tarife asupra produselor exportate de unele țări europene pentru poziția lor privind Groenlanda, afirmând că a convenit principiile unui acord cu NATO referitor la viitorul insulei. ''Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele ce erau prevăzute să intre în vigoare la 1 februarie'', a scris liderul de la Casa Albă pe rețeaua Truth Social.

***
Consiliul European, ce îi reunește pe șefii de stat și de guvern din țările Uniunii, s-a reunit anterior, într-o întâlnire formală, la 18 decembrie 2025. În cadrul reuniunii s-au adoptat concluzii privind Ucraina, Orientul Mijlociu, apărarea și securitatea europeană, următorul cadru financiar multianual, extinderea și reformele, migrația, geoeconomia și competitivitatea și alte subiecte, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

De asemenea, liderii UE au subliniat că este important ca statele membre să își intensifice eforturile pentru a răspunde nevoilor militare și de apărare presante ale Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește sistemele de apărare antiaeriană și cele antidrone, precum și muniția de calibru mare.

Nu în ultimul rând, liderii europeni au subliniat disponibilitatea de a adopta sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și au solicitat Consiliului să continue lucrările cu privire la următorul pachet de sancțiuni, care urmează să fie adoptat în prima parte a anului 2026. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Adrian Dădârlat)