Consiliul Justiție și Afaceri Interne se reunește informal la Nicosia, în Cipru, în zilele de 21-23 ianuarie 2026, sub egida președinției cipriote a UE (ian.-iun. 2026). În cadrul reuniunii, miniștrii vor discuta aspecte legate de returnări, spațiul Schengen, recuperarea activelor sau restituirea transfrontalieră a obiectelor culturale luate ilegal dintr-o țară UE etc, informează site-ul cyprus-presidency.consilium.europa.eu/.

Cu privire la returnări, la 8 decembrie 2025, Consiliul și-a finalizat poziția privind Regulamentul UE menit să accelereze și să simplifice procedurile de returnare a persoanelor aflate în situație de ședere ilegală în statele membre. Actul legislativ creează proceduri la nivelul UE pentru returnarea acestora, impune obligații persoanelor care nu au drept de ședere și instituie instrumente de cooperare între statele membre. De asemenea, acesta le permite statelor membre să înființeze centre de returnare în țări terțe. Regulamentul mai clarifică faptul că 'țara de returnare' poate fi o țară cu care există un acord sau o înțelegere pe baza căreia este acceptată persoana care nu are drept de ședere în statele membre. Regulamentul privind returnarea va introduce și un ordin european de returnare, un formular în care statele membre vor trebui să introducă elementele esențiale ale deciziei de returnare. Statele membre vor trebui să introducă ordinul european de returnare în Sistemul de Informații Schengen - sistemul de schimb de informații pentru securitate și gestionarea frontierelor în UE. Acordul la care s-a ajuns la data de 8 decembrie 2025 va constitui baza pentru intrarea Consiliului în negocieri cu Parlamentul European, cu scopul de a conveni asupra unui text juridic final, conform consilium.europa.eu/.

O altă temă abordată la reuniunea informală din Cipru este spațiul Schengen. La anterioara reuniune formală a JAI, din 8-9 decembrie 2025, miniștrii de resort au aprobat o foaie de parcurs pentru implementarea arhitecturii de interoperabilitate a UE în perioada 2027-2028. Această arhitectură de interoperabilitate se referă la procesul în curs de asigurare a faptului că sistemele informatice ale UE care garantează securitatea noastră în spațiul Schengen - prin identificarea corectă a persoanelor, detectarea fraudelor și verificarea amenințărilor la adresa securității - sunt interconectate și că autoritățile naționale au acces neîntrerupt.

În ceea ce privește recuperarea activelor, la nivelul fiecărui stat membru UE funcționează câte un Birou specializat de recuperare, responsabil cu cooperarea transfrontalieră în legătură cu investigațiile privind urmărirea activelor. Acestea sprijină autoritățile naționale și Parchetul European în investigațiile lor, având acces la bazele de date și registrele relevante pentru îndeplinirea acestor sarcini. În aprilie 2024 a fost adoptată Directiva (UE) 2024/1260 a Parlamentului European și a Consiliului privind recuperarea și confiscarea activelor. Potrivit datelor Europol, organizațiile criminale obțin venituri estimate că se ridică la cel puțin 139 de miliarde de euro pe an, notează consilium.europa.eu/.

Restituirea obiectelor culturale luate ilegal dintr-o altă țară UE este o altă temă discutată la JAI din 21-23 ianuarie. Restituirea acestor obiecte în UE se realizează prin Directiva 2014/60/UE, care permite statelor membre să ceară returnarea bunurilor care au părăsit ilegal teritoriul lor, printr-un proces inițiat de statul membru solicitant (nu de particulari), bazat pe o cerere dovedind că bunul este de patrimoniu național și a plecat ilicit, cu un termen de prescripție de un an de la cunoașterea locului bunului, conform https://eur-lex.europa.eu/.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE a avut loc în zilele de 8-9 decembrie 2025.

Între altele, la 8 decembrie, Consiliul a ajuns la un acord politic cu privire la instituirea rezervei anuale de solidaritate pentru 2026 - un element principal al Pactului UE privind migrația și azilul și care oferă un sprijin acelor state membre care sunt supuse unei presiuni migratorii. Odată cu intrarea sa în vigoare la 12 iunie 2026, Pactul va spori eficacitatea sistemului european de azil ca urmare a unor norme mai clare privind responsabilitatea pentru gestionarea cererilor de azil și solidaritatea între statele membre. Pactul va contribui în cele din urmă la reducerea presiunii migratorii exercitate asupra tuturor statelor membre, scrie consilium.europa.eu/.

La 9 decembrie, miniștrii au aprobat concluzii privind modele de dispoziții pentru dreptul penal al UE. Modelele de dispoziții constituie un set de instrumente pentru viitoarele negocieri privind instrumentele de drept penal ale UE.

***
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formațiuni ale Consiliului UE și se reunește atât în cadrul reuniunilor formale, cât și în cadrul ședințelor informale, inițiate de obicei de către țările care dețin președinția rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuțiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru țări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția), scrie https://data.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniștrii justiției se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă și penală și de drepturile fundamentale, în timp ce miniștrii afacerilor interne sunt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deși se reunește în diferite formațiuni în funcție de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanților permanenți ai statelor membre (Coreper) și de comitete și grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formațiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluțiile și declarațiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziții politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Anda Badea)