A 56-a ediție a Reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum - WEF) are loc între 19 și 23 ianuarie în Davos, Elveția. Întâlnirea de anul acesta se desfășoară sub tema 'Un spirit de dialog' (''A Spirit of Dialogue''), potrivit https://www.weforum.org/.

Într-o eră marcată de o complexitate accelerată, o fragmentare crescândă și o inovație exponențială, nevoia unei platforme de dialog imparțiale și de încredere nu a fost niciodată mai mare, punctează prezentarea evenimentului. De la geopolitică la economie și societate, imperativul de a ne lărgi perspectivele, de a ne asculta unii pe alții și de a ne provoca opiniile este extrem de important pentru a reconstrui încrederea și a contura un viitor mai bun.

În acest context crucial, cea de-a 56-a Reuniune Anuală a Forumului Economic Mondial își va continua tradiția de a convoca părți interesate din diverse zone geografice, industrii și generații. Aceasta va reuni lideri din guvern, mediul de afaceri, societatea civilă și domeniile științifice și culturale, pentru a permite un dialog real, a rezolva probleme în jurul provocărilor comune și a evidenția inovațiile care impulsionează viitorul.

Un punct cheie al deliberărilor va fi schimbarea de paradigmă în tehnologie - de la inteligența artificială și calculul cuantic la biotehnologia și sistemele energetice de generație următoare - ce remodelează modul în care trăim și muncim, creând în același timp noi motoare de creștere. Pentru a se asigura că aceste inovații contribuie la un progres rezistent și echitabil, liderii au misiunea să extindă activ accesul pe piețele emergente, să investească în competențele unei forțe de muncă în rapidă schimbare și în soluții durabile, notează site-ul WEF.

Forumul Economic Mondial reunește aproape 3.000 de lideri intersectoriali din peste 130 de țări. Marcând niveluri record de participare guvernamentală, s-a estimat participarea a 400 de lideri politici de rang înalt - inclusiv aproape 65 de șefi de stat și de guvern și șase dintre liderii G7, alături de aproape 850 dintre cei mai importanți directori generali și președinți ai lumii și aproape 100 de pionieri în tehnologie.

Transmisiunea în direct a peste 200 de sesiuni permite publicului larg să urmărească, să pună întrebări și să se implice în problemele explorate.

Raportul privind riscurile globale 2026

Raportul privind riscurile globale, publicat de obicei înainte de reuniunea anuală, analizează riscurile globale prin trei orizonturi de timp pentru a sprijini factorii de decizie în echilibrarea crizelor actuale și a priorităților pe termen lung.

Ajuns la a 21-a ediție, Raportul privind riscurile globale 2026, publicat pe 14 ianuarie, marchează a doua jumătate a unui deceniu turbulent. Incertitudinea este tema definitorie a perspectivei riscurilor globale în 2026.

Capitolul 1 prezintă concluziile Sondajului privind percepția riscurilor globale (GRPS) din acest an, care surprinde perspectivele a peste 1.300 de experți din întreaga lume. Acesta explorează riscurile curente sau imediate (în 2026), pe termen scurt-mediu (până în 2028) și pe termen lung (până în 2036). Capitolul 2 explorează gama de implicații ale acestor riscuri și interconexiunile lor, prin șase analize aprofundate ale unor teme selectate.

Respondenții GRPS au perceput negativ atât perspectiva globală pe termen scurt, cât și pe termen lung, 50% dintre respondenți anticipând fie o perspectivă turbulentă, fie furtunoasă în următorii doi ani, avansând către 57% dintre respondenți în următorii 10 ani. Alți 40% și, respectiv, 32% consideră perspectiva globală ca fiind instabilă pe intervalele de timp de doi și 10 ani, doar 1% anticipând o perspectivă calmă pe fiecare orizont de timp.

Pe măsură ce riscurile globale continuă să crească în spirală în amploare, interconectivitate și viteză, 2026 marchează o eră a competiției. Pe măsură ce mecanismele de cooperare se prăbușesc, guvernele retrăgându-se din cadrele multilaterale, stabilitatea este asediată. Se conturează un peisaj multipolar contestat, unde confruntarea înlocuiește colaborarea, iar încrederea - moneda cooperării - își pierde valoarea, arată concluziile raportului.

Rezultatele GRPS din acest an arată îngrijorări sporite pe termen scurt în comparație cu anul trecut, cu o creștere de 14 puncte procentuale a respondenților care au selectat o perspectivă turbulentă sau furtunoasă în următorii doi ani. În schimb, comparativ cu anul trecut, există o îmbunătățire de cinci puncte procentuale în următorii 10 ani în aceste două categorii (de la 62% anul trecut la 57% anul acesta), cu o ușoară creștere a respondenților care au selectat fie o perspectivă calmă sau stabilă (o creștere de trei puncte procentuale), fie o perspectivă instabilă (o creștere de două puncte procentuale), potrivit https://www.weforum.org/publications/global-risks-report-2026/digest/.

Agenda Forumului Economic Mondial în 2026

Programul reuniunii din 2026 este structurat în jurul a cinci provocări globale cheie, în care dialogul și cooperarea public-privată sunt necesare pentru progres:

*Cum putem coopera într-o lume mai contestată?
*Cum putem debloca noi surse de creștere?
*Cum putem investi mai bine în oameni?
*Cum putem implementa inovația la scară largă și în mod responsabil?
*Cum putem construi prosperitate în limitele planetare?

În abordarea acestor provocări, creșterea, reziliența și inovarea vor servi drept imperative transversale, ghidând modul în care liderii se adaptează la complexitatea actuală și valorifică oportunitățile de mâine, arată www.weforum.org.

Ziua de 19 ianuarie se deschide cu un concert susținut de artistul Jon Batiste, violonistul Renaud Capucon și orchestra de cameră Mahler, urmat de evenimentul Open Forum, cu tema 'Visions of 2050: Tomorrow Starts Now'.

În fiecare an, începând cu 2003, Open Forum se reunește la Școala Alpină Elvețiană din Davos, atrăgând lideri din toate categoriile sociale. Oficiali guvernamentali, artiști, lideri ai societății civile, antreprenori inovatori și directori generali ai companiilor multinaționale au cu toții o poveste sau un punct de vedere de împărtășit.

Primul eveniment al zilei de 20 ianuarie urmărește tema 'Workers in the Driver's Seat', iar printre participanți se numără Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire în cadrul Comisiei Europene.

De la ora locală 10.00, este programat un discurs al Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, eveniment la care participă Borge Brende, președinte și CEO World Economic Forum.

Ziua de 21 ianuarie începe cu evenimentul 'Decade Déja Vu: Are the 2020s the New 1920s?', la care participă și președina Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde.

Un discurs al președintelui SUA, Donald Trump, este programat în aceeași zi, începând cu ora locală 14.30.

Între conferințele zilei de 22 ianuarie se numără: 'Open Forum: Agricultural Evolution' (ora 12.30), 'Is Europe's Tech Sovereignty Feasible?' (ora 13.15), 'Parenting in an Anxious World' (ora 13.15), 'Venezuela: What Next?' (ora 13.30).

Ultima zi a reuniunii se încheie cu evenimentul 'Global Economic Outlook' / 'Perspective economice globale' (ora 11.00) și rezumatul făcut de președintele World Economic Forum, Borge Brende (ora 12.00).

Previziunile arată că economia globală va crește cu aproximativ 3,1% în 2026, însă tensiunile comerciale, implementarea tehnologiei, datoria publică și riscul unor bule economice îi mențin pe factorii de decizie și pe piețe în alertă maximă. Ce politici vor ancora încrederea, deblocând în același timp câștiguri de productivitate pe termen lung? - este întrebarea ce ghidează dezbaterea asupra Perspectivelor economice globale, la care participă: directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), Ngozi Okonjo-Iweala, președintele BCE, Christine Lagarde, jurnalistul New York Times, Andrew R. Sorkin, și ministrul finanțelor al Arabiei Saudite, Mohammed Al-Jadaan.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va participa la reuniunea de la Davos, potrivit unui anunț al organizatorilor făcut pe pagina de Facebook a World Economic Forum.

***
Reuniunile Forumului Economic Mondial au loc anual la Davos, cel mai înalt oraș din Europa. Întâlnirea reunește lideri de stat, din afaceri și societatea civilă, pentru a stabili agenda anului cu privire la modul în care aceștia pot face lumea un loc mai bun pentru toți.

Relevanța sa ca o adunare globală este susținută și dincolo de programul oficial. Importanța dialogului - care adesea are loc în conversații private - dezvăluie o misiune din ce în ce mai importantă de a convoca lideri atunci când 'amenințările la adresa stabilității mondiale se înmulțesc'.

Stabilită acum mai bine de 50 de ani, Reuniunea anuală încearcă să întruchipeze 'spiritul de la Davos', care este o atitudine de deschidere și cooperare ce stă la baza misiunii Forumului. 'Manifestul de la Davos', creat în 1973 și reînnoit în 2020, conturează principiile capitalismului părților interesate - sau un sistem de obiective comune pentru afaceri.

Începând cu 1995, la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos sunt recunoscute și contribuțiile durabile în societate ale artiștilor excepționali. Printre laureații Crystal Award s-au numărat de-a lungul timpului: scriitoarea Nadine Gordimer (1995), soprana Barbara Hendricks (1995), regizorul Nikita Mikhalkov (1996), producătorul de film Lord Puttnam (1997), dirijorul Ivan Firscher (1998), cântăreața și compozitoarea NOA (1998), scriitorul Paolo Coelho (1999), scriitorul și istoricul Amin Maalouf (2000), scriitorul și istoricul Umberto Eco (2000), scriitorul Mario Vargas Llosa (2001), actorul și regizorul Sidney Poitier (2002), solistul BONO (2002), actrița și co-președinta organizației FilmAid Intl, Julia Ormond (2003), directorul general și artistic al Teatrului Mariinski, Valery Gergiev (2004), actorul și președintele Fundației Gere, Richard Gere (2005), muzicianul Lionel Richie (2005), actorul și regizorul Michael Douglas (2006), violonistul Maxim Vengerov (2007), actrița și scriitoarea Emma Thompson (2008), scriitoarea Margaret Atwood (2010), pianistul Lang Lang (2010), cântărețul de operă Jose Carreras (2011), actrița Charlize Theron (2013), actorul și cofondatorul Water.org, Matt Damon, tenorul și compozitorul Andrea Bocelli (2015), actorul și fondatorul Fundației de Film ce îi poartă numele, Leonardo DiCaprio, (2016), actrița Yao Chen (2016), cântăreața Shakira (2017), artistul și activistul Forest Whitaker (2017), actrița Cate Blanchett (2018), solistul Sir Elton John (2018), realizatorul de documentare și naturalistul Sir David Attenborough (2019), actrița Deepika Padukone (2020), soții Idris Elba și Sabrina Dhowre Elba, actori și activiști (2023), arhitectul Diebedo Francis Kere, ambasadoarea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), militanta pentru conservarea vieții sălbatice și actrița premiată cu Oscar, Michelle Yeoh, chitaristul, compozitorul și activistul Nile Rodgers (2024), arhitectul laureat al Premiului Pritzker 2024 Riken Yamamoto, creatoarea de modă și susținătoarea drepturilor femeilor Diane von Furstenberg și ambasadorul bunăvoinței UNICEF și susținător global al drepturilor copiilor David Beckham (2025). AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)