În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, creștinii ortodocși de stil vechi celebrează trecerea dintre ani - Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile. În această zi de ajun, copiii umblă cu uratul prin sat, iar a doua zi, de Anul Nou, merg cu semănatul pe la gospodari, care le împart daruri, bomboane, turte, nuci, covrigi, colăcei și bani, notează https://radiochisinau.md/.

În țara noastră, Crăciunul (7 ianuarie) și Anul Nou pe stil vechi sunt sărbătorite în comunitățile de ruși lipoveni, ucraineni și sârbi din Moldova, Banat și Dobrogea. Crăciunul și Anul Nou pe stil vechi sunt sărbătorite și de românii basarabeni, fie că trăiesc în România, în Republica Moldova sau în alte țări, potrivit https://ziar.md/.

După ce apune soarele, în seara de Ajun, în comunitățile de ruși lipoveni, ucraineni și sârbi din țara noastră, grupuri de tineri umblă cu 'Plugușorul'. Se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată și va fi păzită de griji de-a lungul întregului an, casa va avea parte de belșug tot anul, iar sănătatea îi va fi de fier. Gospodinele împart mere și nuci, pentru sporul casei. Tot în această seară, flăcăii satelor, îmbrăcați în cele mai frumoase costume tradiționale de sărbătoare ori purtând diverse măști cu figuri mitologice, bat din bice și colindă, notează https://www.artandcraft.ro/.

În tradiția populară se crede că dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, cerul este senin, atunci anul va fi roditor.

Pentru a fi sănătos tot anul, în dimineața Anului Nou oamenii se spală pe față cu apa în care a fost pus un bănuț din aur sau din argint. Tot în ziua de Anul Nou, la sate se mai păstrează obiceiul ca fetele nemăritate să pună busuioc la fântână, iar dacă a doua zi găsesc busuiocul cu chiciură pe el, atunci se vor mărita în acea iarnă.

În mai multe localități din Republica Moldova, în ajunul Anului Nou pe stil vechi, se umblă cu uratul. Conform tradiției, copiii și tinerii îmbracă haine de sărbătoare sau costume colorate și merg din casă în casă cu uratul, malanca sau capra. Gospodarii îi așteaptă în prag cu colaci, dulciuri și bani. Cetele merg cu uratul până noaptea târziu. În prima zi a Anului Nou, de Sfântul Vasile, urătorii sunt așteptați pe la casele gospodarilor cu Sorcova, conform https://ziar.md/.

Din 19 ianuarie, timp de trei zile, se ține Boboteaza / Hrescenia (cele trei zile reprezintă semnul crucii cu trei degete). Crăciunelul (hrestec / crăciuncec / caleadnec) o coptură ritualică în formă de opt sau cruce se coace înainte de Crăciun și se dă de Bobotează la animale. Grajdul se stropește cu apă sfințită. În a treia zi de Bobotează (21 ianuarie) are loc o întrecere cu căruțele, cu săniile, notează https://meaptulcea.wordpress.com/.

***

Calendarul iulian (adoptat de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr.), decalat cu 13 zile față de calendarul oficial sau cel gregorian, a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Bazat pe calculele despre anul tropic, avea 365 de zile, împărțite în 12 luni, și un an bisect adăugat la fiecare patru ani. Această structură a generat însă decalaje față de anul solar real. La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. Noul calendar, numit 'gregorian' după numele papei, a început să se aplice din acel an în mai multe state din vestul Europei. Estul ortodox a menținut calendarul pe stil vechi încă vreo câteva secole, conform site-ului https://www.crestinortodox.ro/.

Ulterior, calendarul iulian a fost îndreptat în cadrul Consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923. Acesta a devenit mai corect decât cel gregorian, întrucât se adopta sistemul anilor bisecți, cu o zi în plus adăugată din patru în patru ani.

Convinse de necesitatea îndreptării calendarului, din 1924 cele mai multe Biserici Ortodoxe au adoptat acest calendar - Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (1924), Patriarhia Antiohiei (1924), Patriarhia Alexandriei (1928), Arhiepiscopia Ciprului (1924), Biserica Greciei (1924), Biserica Ortodoxă Română (1924) - socotind ziua de 1 octombrie drept 14 octombrie, sărind peste cele 13 zile cu care rămăsese în urmă calendarul iulian -, Biserica Gruziei, Biserica Ortodoxă din Polonia (1924), Biserica Ortodoxă din Cehoslovacia (1951), Biserica Ortodoxă din Finlanda (1917, cu aprobarea Bisericii Ruse), Biserica Ortodoxă Bulgară (1968). Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat - Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, precum și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului, care se numesc 'pe stil vechi', conform https://www.crestinortodox.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)