La 9 decembrie 1948 a fost adoptată și deschisă spre semnare Convenția privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid prin Rezoluția 260A (III) emisă de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, conform https://treaties.un.org/ și https://irdo.ro.

Termenul de genocid a fost introdus în anul 1943 de avocatul evreu de origine poloneză Raphael Lemkin, cuvântul provenind din grecescul 'genos' care înseamnă rasă, trib, și din latinescul 'cide' care semnifică a ucide, potrivit http://preventgenocide.org.

Convenția privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid, cunoscută și sub denumirea ''Convenția Genocidului'', definește la Articolul 2 termenul de genocid: 'oricare dintre următoarele fapte, comise cu intenția de a distruge, total sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios (...)', incluzând omorârea membrilor grupului; lezarea gravă, fizică sau psihică, a membrilor grupului; intervenția deliberată asupra condițiilor de viață ale grupului, cu scopul de a-l distruge, total sau parțial; implementarea unor măsuri menite să prevină nașterile în interiorul grupului; transferul forțat al copiilor dintr-un grup într-un alt grup. ''Comis pe timp de pace sau pe timp de război, genocidul este o crimă sub jurisdicția internațională, pe care membrii Convenției se angajează să o prevină și să o reprime, responsabilitatea primară revenind fiecărui stat în parte'', potrivit textului documentului.

Prin adoptarea Rezoluției din septembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a pus din nou în discuție responsabilitatea fiecărui stat în parte de a-și proteja populația de crimele de genocid.

Conform ONU, până în aprilie 2022, 153 de state au aderat sau ratificat Convenția privind genocidul, incluzând Zambia, ultimul stat care și-a dat acordul pentru a deveni parte la acest text internațional. La nivel internațional, au mai rămas 41 de state care încă nu au aderat sau ratificat textul Convenției, dintre care 18 sunt din Africa, 17 din Asia și 6 din America, potrivit https://www.un.org/en/genocide-prevention/legal/ratification.

România a devenit parte a Convenției la 2 noiembrie 1950, prin Decretul nr. 236, publicat în ''Buletinul Oficial al României'', partea I, nr. 110 din 2 decembrie 1950, conform https://irdo.ro și https://treaties.un.org/.

În 2005, Organizația Națiunilor Unite a adoptat principiul responsabilității de a proteja, iar în 2008, a fost înființat Centrul Global pentru Responsabilitatea de a Proteja, cu sprijinul unor organizații care luptă pentru respectarea drepturilor omului, potrivit https://www.un.org.

Principalul obiectiv al Centrului Global pentru Responsabilitatea de a Proteja este de a transforma acest principiu într-un ghid practic de acțiune în fața atrocităților comise în masă, indică www.globalr2p.org. Centrul se implică activ în acest sens, prin prezentarea unor informații suplimentare pentru o mai bună înțelegere a principiului responsabilității de a proteja, prin recomandarea unor strategii care pot fi implementate de fiecare stat în parte, lucrând alături de organizații neguvernamentale, agenții guvernamentale sau regionale, cu scopul de a proteja populația de atrocitățile în masă (genocid, crime de război, epurări etnice, crimele împotriva umanității).

La nivelul Națiunilor Unite funcționează Biroul pentru prevenirea genocidului și responsabilitatea de protecție, coordonat de consilieri speciali care răspund pentru activitatea desfășurată direct secretarului general al Națiunilor Unite.

Convenția privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid a intrat în vigoare la 12 ianuarie 1951, în conformitate cu prevederile Articolului XIII al Convenției, care stipulează: ''Prezenta Convenție va intra în vigoare în a 90-a zi care va urma datei depunerii celui de-al 20-lea instrument de ratificare sau de aderare'', potrivit https://irdo.ro și https://treaties.un.org/.

Din anul 2015, la data de 9 decembrie este marcată pe plan mondial Ziua internațională de comemorare a victimelor crimei de genocid și pentru prevenirea acestei crime, ca urmare a adoptării Rezoluției A/RES/79/328 de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, conform www.un.org. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.un.org/en