Ceremonia de inaugurare a președinției cipriote a Consiliului UE (1 ianuarie - 1 iulie 2026), primul summit UE-Iordania, reuniunea miniștrilor UE ai agriculturii dedicată discuțiilor politice cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune, susținerea, în mod provizoriu, a semnării acordului de asociere cu Mercosur, de către majoritatea țărilor Uniunii Europene, desemnarea orașelor Oulu, în Finlanda, și Trencin, în Slovacia, drept Capitalele Europene ale Culturii în 2026, se numără printre evenimentele perioadei amintite.

Consiliul European
La 7 ianuarie 2026, a avut loc la Nicosia, ceremonia inaugurală a președinției cipriote a Consiliului UE. Ciprul deține pentru a doua oară președinția prin rotație a Consiliului, de această dată în cadrul unui trio de președinții împreună cu Polonia și Danemarca. Deviza sa pentru următoarele șase luni va fi 'O Uniune autonomă - deschisă către lume'. Ciprul va organiza o reuniune informală a șefilor de stat sau de guvern din UE în perioada 23-24 aprilie 2026. Președinția Consiliului este asigurată prin rotație din șase în șase luni de fiecare stat membru al UE. În cursul acestei perioade președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului, potrivit https://cyprus-presidency.consilium.europa.eu/.

Ceremonia de deschidere unică, găzduită de Scena Principală a Organizației Teatrale din Cipru (THOC) și organizată de Ministerul Adjunct al Culturii, Secretariatul Președinției Cipriote a Consiliului UE 2026 și Biroul de Presă și Informare al Republicii Cipru, a adus un omagiu istoriei și tradițiilor insulei, recunoscând totodată rolul esențial al Republicii Cipru în modelarea edificiului european de-a lungul celor douăzeci și doi de ani de apartenență la UE, confirmând prezența sa dinamică ca stat membru activ și de încredere.

Ceremonia a inclus o introducere susținută de ministrul adjunct pentru afaceri europene al Republicii Cipru, Marilena Raouna, urmată de discursuri susținute de președintele Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, președintele Consiliului European, António Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Ministrul adjunct pentru Afaceri Europene, Marilena Raouna, a subliniat rezistența Ciprului, simțul responsabilității și angajamentul față de unitate, pace și dialog, evidențiind rolul său de far al Europei în Mediterana de Est și o forță unificatoare într-un moment crucial pentru UE. 'Cipru se angajează în călătoria președinției cu angajament, muncă asiduă și capacitatea de a fi rezistent în fața adversității și, mai presus de toate, cu hotărârea de a face ceea ce Ciprul știe bine - să acționeze ca o punte între statele membre, între instituții, între ambiție și rezultate și între Europa și regiunea mai largă.' a continuat Marilena Raouna.

În discursul său, președintele Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, a declarat, printre altele, că preluarea președinției Consiliului UE este o misiune națională colectivă pentru Republica Cipru, asumată cu un sentiment de mândrie și responsabilitate, precum și cu o viziune clară și scopul de a contribui ca mediator onest la coeziunea instituțională și la consolidarea procesului de unificare.

Președintele Christodoulides a subliniat că numai prin unitate, respect pentru diversitate și valori comune pot statele membre să abordeze eficient provocările actuale, subliniind că mediul geopolitic actual oferă o oportunitate pentru o Europă mai puternică, mai sigură, mai unită și mai autonomă. Cipru, a adăugat el, datorită poziției sale geostrategice, va continua să servească drept o punte fiabilă pentru dialog și cooperare în regiunea extinsă.

'Acesta va fi, de asemenea, obiectivul președinției noastre: o UE care să combine autonomia sa strategică cu deschiderea sa internațională. O Uniune care își poate apăra interesele și cetățenii, acționând în același timp ca o forță pentru pace, stabilitate și creștere. O Uniune care susține cu îndrăzneală multilateralismul și statul de drept internațional.' a concluzionat președintele cipriot.

La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a făcut referire la angajamentul Europei față de dreptul internațional, unitate, securitate și sprijin pentru Ucraina, precum și față de extinderea UE. De asemenea, el a subliniat rolul de lider al Ciprului în consolidarea unității UE, sprijinirea Ucrainei, promovarea extinderii și contribuția la stabilitatea regională și eforturile umanitare, în special în Mediterana și Gaza.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat Ciprul ca fiind o țară europeană de succes și orientată spre viitor, care îmbină într-un mod unic istoria, cultura și inovația, subliniind economia sa prosperă și sectorul tehnologic și al inteligenței artificiale aflat în creștere rapidă. De asemenea, ea a lăudat autoritatea și poziția de lider a Ciprului, demonstrate prin solidaritate, acțiune umanitară și contribuții la securitatea regională. 'Cipru aduce președinției sale o autoritate morală unică', a remarcat președinta von der Leyen.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat aprecierea pentru sprijinul pe care țara sa îl primește din partea UE, subliniind importanța solidarității și a poziției de lider a Ciprului în sprijinirea Ucrainei, promovarea extinderii și contribuția la stabilitatea, securitatea și unitatea Europei. Urând Ciprului o președinție de succes, președintele Zelenski și-a exprimat speranța că 'în aceste luni, Europa va deveni mai puternică și că oamenii de pe întregul continent vor simți că ziua de mâine poate fi mai sigură, mai stabilă și mai bună decât ziua de azi', notează https://cyprus-presidency.consilium.europa.eu/.

În 8 ianuarie, președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen au reprezentat UE la primul summit organizat vreodată cu Iordania, la Amman. Summitul, la care Iordania a fost reprezentată de regele Abdullah al II-lea, s-a axat pe relațiile bilaterale și pe aprofundarea parteneriatului politic și economic, astfel cum se prevede în Parteneriatul strategic și cuprinzător UE-Iordania semnat în ianuarie 2025. Liderii s-au referit și la provocările actuale de pe plan mondial, inclusiv la situația din Orientul Mijlociu, Ucraina, securitatea, comerțul și migrația.

'Iordania este un partener de lungă durată al Europei în Orientul Mijlociu. Și o piatră de temelie a stabilității regionale. Împreună, transformăm angajamentele în acțiuni. Pentru stabilitate, reziliență și prosperitate comună.', notează https://www.consilium.europa.eu/.

La 9 ianuarie, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au susținut în majoritate, în mod provizoriu, semnarea acordului de asociere cu Mercosur. Confirmarea scrisă a voturilor va deschide calea pentru ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să semneze acordul cu partenerii Mercosur - Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay - posibil chiar săptămâna viitoare. Parlamentul European va trebui, de asemenea, să aprobe acordul înainte ca acesta să poată intra în vigoare.

În cazul în care va fi semnat, Acordul de asociere UE-Mercosur, va fi cel mai mare acord de liber-schimb din istoria celor părți, după peste 25 de ani de la începerea negocierilor și după luni de dispute pentru obținerea sprijinului unor state membre-cheie, amintește Reuters. Atât Comisia Europeană, care a încheiat negocierile în urmă cu un an, dar și țări precum Germania și Spania susțin că acordul reprezintă o parte vitală a eforturilor UE de a deschide noi piețe pentru a compensa pierderile de afaceri cauzate de tarifele impuse de SUA și pentru a reduce dependența de China prin asigurarea accesului la minerale critice. Principalul oponent, Franța, cel mai mare producător agricol din Uniunea Europeană, și căreia i s-au alăturat Austria, Irlanda, Ungaria, Polonia (Belgia s-a abținut), afirmă că acordul va duce la creșterea importurilor de produse alimentare ieftine, inclusiv carne de vită, carne de pasăre și zahăr, subminând fermierii locali. Fermierii au lansat proteste în întreaga UE, în Franța, Belgia, Polonia.

Comisia Europeană
Miniștrii agriculturii din UE s-au întâlnit, în 7 și 8 ianuarie, în cadrul unei reuniuni extraordinare, la invitația Comisiei Europene și a ministrului agriculturii Maria Panayiotou, din partea președinției cipriote a Consiliului. Comisia a fost reprezentată la această reuniune de Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură și alimentație, Maros Sefcovic, comisarul european pentru comerț și securitate economică, și Oliver Varhelyi, comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, potrivit https://ec.europa.eu/.

Recunoscând că agricultura este esențială pentru suveranitatea europeană și că sectorul agroalimentar al UE este esențial pentru competitivitatea europeană prin milioane de locuri de muncă și valoare adăugată, participanții au trecut în revistă provocările cu care se confruntă fermierii și sectorul agroalimentar și au făcut schimb de opinii cu privire la așteptările lor pentru 2026. Discuțiile s-au axat pe preocupările generate de volatilitatea și incertitudinea sporite de pe piețele mondiale, precum și pe necesitatea de a menține o poziție competitivă puternică a fermierilor europeni.

UE este conștientă de responsabilitatea sa și recunoaște pe deplin sentimentul de urgență resimțit în acest sector. Acesta este motivul pentru care acțiunile au fost direcționate către atenuarea presiunilor și crearea de noi oportunități. Rezultatele reuniunii sunt structurate după cum urmează: asigurarea sprijinului PAC - bugetul și cadrul financiar multianual post-2027; îngrășăminte - îmbunătățirea disponibilității și a accesibilității prețurilor, consolidarea producției interne și reducerea dependențelor; competitivitatea globală - oportunități, condiții de concurență echitabile și reciprocitate; simplificare suplimentară în beneficiul agricultorilor.

Politica Agricolă Comună este instrumentul principal al UE în vederea sprijinirii fermierilor, care a evoluat de-a lungul anilor pentru a se adapta la noile provocări și nevoi: de la schimbările climatice la cerințele societății. În viitoarea PAC, sprijinul pentru venitul fermierilor este protejat și garantat. Pe lângă suma minimă de 300 de miliarde de euro alocată fermierilor în următorul buget, s-a propus acordarea a cel puțin 10% din resursele fiecărui Plan de Parteneriat Național și Regional. De asemenea, sectorul agroalimentar va beneficia, de asemenea, de Fondul European de Competitivitate și de programul de cercetare, cu 40 de miliarde de euro dedicate biotehnologiei, bioeconomiei, sănătății și agriculturii. S-a lucrat pentru un lanț de aprovizionare cu alimente mai echitabil și pentru a face din reînnoirea generațională a fermierilor o prioritate politică. Au fost prezentate mai multe pachete de simplificare pentru sectorul agricol: privind PAC, dar și privind problemele de siguranță alimentară și legislația de mediu. De asemenea, s-a avut în vedere principiul conform căruia nicio substanță interzisă în UE nu ar trebui să se întoarcă prin intermediul produselor importate.

Miniștrii au fost informați cu privire la activitatea de reducere a costurilor îngrășămintelor și de sprijinire a industriei interne a îngrășămintelor, având, în specia, în vedere prețurile la energie persistent ridicate. Menținerea îngrășămintelor la prețuri accesibile este vitală pentru veniturile fermierilor și pentru securitatea alimentară a Europei, ceea ce necesită atât diversificarea surselor de aprovizionare, cât și consolidarea propriei capacități de producție. Deși prețurile s-au stabilizat, costurile îngrășămintelor rămân cu aproximativ 60% mai mari decât în 2020. În continuare, vor fi monitorizate îndeaproape prețurile îngrășămintelor, inclusiv prin intermediul Observatorului Pieței Îngrășămintelor.

Privind în perspectivă, Comisia va prezenta un Plan de acțiune privind îngrășămintele în al doilea trimestru al acestui an. Accentul va fi pus pe o mai mare transparență a pieței și pe creșterea numărului de nutrienți reciclați și a inputurilor alternative, susținută de ajustări de reglementare acolo unde este necesar. Per total, comerțul este o modalitate puternică de a reduce costurile. Iar acordurile de liber schimb sunt o necesitate strategică. În 2024, exporturile agroalimentare din UE au ajuns la 235 de miliarde de euro - o creștere de 3% față de anul precedent - rezultând un excedent de 64 de miliarde de euro. Comerțul susține trei milioane de locuri de muncă în întregul sector agroalimentar al UE - un loc de muncă din patru.

Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene din 6 ianuarie 2026, orașele Oulu, în Finlanda, și Trencin, în Slovacia, vor fi Capitalele Europene ale Culturii în 2026, potrivit https://ec.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru, editor online: Irina Giurgiu)