Ziua mondială pe care ONU o dedică alfabetului Braille este marcată, anual, la 4 ianuarie, potrivit Rezoluției 73/589 adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la data de 17 decembrie 2018. Scopul celebrării acestei zile este de a atrage atenția asupra necesității respectării drepturilor persoanelor cu deficiențe de vedere, în special a celui de acces la informație, potrivit www.un.org.

Rezoluția a venit în completarea Convenției Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, adoptată de ONU la New York, în data de 13 decembrie 2006. Potrivit acestui document, alfabetul Braille este esențial pentru educația, libertatea de expresie și de opinie, pentru accesul la informație și incluziunea socială a persoanelor cu dificultăți de vedere.

Foto: (c)  ANGELO BREZOIANU/Arhiva istorică AGERPRES

Mai mult, Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, adoptată de ONU în 2015, subliniază că nicio persoană nu trebuie exclusă în niciun fel, având aceleași drepturi ca oricine altcineva de a se bucura de o viață prosperă și împlinită.

Data de 4 ianuarie a fost aleasă pentru a marca Ziua mondială Braille în onoarea inventatorului sistemului de scriere pentru nevăzători, pedagogul francez Louis Braille.
***
Preocuparea pentru facilitarea accesului la informații pentru persoanele cu deficiențe de vedere continuă să dea naștere unor soluții ingenioase și originale, fie că sunt bazate pe alfabetul Braille sau nu.

Începând cu luna noiembrie 2025, pacienții nevăzători beneficiază, în premieră, de panouri scrise în alfabetul Braille la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) din Sibiu, potrivit unui anunț publicat pe pagina de Facebook a instituției.

În luna aprilie 2025, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a transmis spre publicare în Monitorul Oficial un Ordin conform căruia operatorii economici din domeniul transportului public trebuie să se asigure că în interiorul mijloacelor de transport există plăcuțe cu afișarea prețului per călătorie, mesajul fiind transmis în sistem Braille. Ordinul vizează informarea consumatorilor ce se încadrează în categoria persoanelor cu dizabilități, de către operatorii economici, în legătură cu accesul la servicii de transport public de persoane.

În ziua de 9 decembrie 2024, Primăria Capitalei a instalat marcaje tactile pentru nevăzători în zona Piața Victoriei, pe trotuarul care duce spre Piața Romană, dar și la intrările de la metrou.

La 4 decembrie 2024, a fost vernisată la Muzeul Național de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' expoziția multisenzorială 'World Unseen', o experiență fotografică accesibilă tuturor categoriilor de vizitatori: nevăzători, persoane cu deficiențe de vedere sau persoane tipice. Expoziția, în care este folosită tehnologia Canon de imprimare în relief, descrieri audio și planșe în Braille, a reunit 12 lucrări impresionante, realizate de fotografi renumiți la nivel internațional și ambasadori Canon din întreaga lume.

Sursa foto: Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa"/Facebook

În luna noiembrie 2023, Grădina Botanică 'Alexandru Borza' a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a redeschis sectorul amenajat special pentru persoanele cu deficiențe de vedere, care pot atinge plantele și citi în sistem Braille descrierea acestora.

Tot în noiembrie 2023, aplicația Palmsy, un dispozitiv dedicat nevăzătorilor, care-i ajută să fie independenți când vine vorba de orientare și de citirea textului care nu este afișat în Braille, le-a adus unor elevi clujeni Premiul I la Gala 'Descoperă-ți Pasiunea în IT' 2023, desfășurată la FSEGA din cadrul UBB Cluj-Napoca.

În luna mai 2023, o machetă tactilă realizată din bronz, cu legenda în română, engleză și în Braille, iluminată pe timpul nopții, care oferă o panoramă a 'Micii Rome', cu marcarea principalelor obiective turistice, a fost amplasată în Piața 1848 din Blaj. Ea este realizată din bronz și are dimensiunile de 1,30 metri x 1,70 metri. Legenda de pe machetă conține informații disponibile în limbile română și engleză, precum și în alfabetul Braille, fiind accesibilă pentru nevăzători.

Sursa foto: Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca Universitatea Babeș-Bolyai/Facebook

***

În România, revista 'Litera noastră' apare lunar în scriere Braille și trimestrial în scriere obișnuită, potrivit site-ului Asociației Nevăzătorilor din România, https://www.anvr.ro. Publicația conține materiale originale, create de nevăzători sau de oameni care lucrează cu aceștia. Revista se remarcă și prin dimensiunea științifică pe care unele articole o au, ele constituind adevărate documente pentru cei interesați de studiul problematicii complexe a existenței în condițiile absenței totale sau parțiale a vederii.

Sursa foto: Litera noastră/Facebook

Asociația Nevăzătorilor din România reprezintă interesele nevăzătorilor la nivelul întregii țări, fiind recunoscută ca organizație națională reprezentativă a nevăzătorilor atât de către autoritățile publice române, cât și de către organizațiile internaționale ale nevăzătorilor. Este membră a Uniunii Europene a Nevăzătorilor, a Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, a Consiliului Național al Dizabilității și, implicit, a Forumului European al Dizabilității, conform anvr.ro.

***

La 4 ianuarie 2026, se împlinesc 217 ani de la nașterea inventatorului sistemului de scriere pentru nevăzători, Louis Braille. Acesta și-a pierdut vederea la vârsta de trei ani, în urma unui accident. Potrivit site-ului www.nbp.org, a studiat la Institutul Național pentru Tinerii Nevăzători din Paris, dar cea mai mare parte a timpului liber și-o dedica încercărilor de a găsi o modalitate eficientă de a reprezenta, tactil, literele și numerele. Pe atunci, nevăzătorii încercau să citească folosind reproducerea în relief a literelor obișnuite, o metodă ce se dovedea a fi destul de anevoioasă. Gândul de a găsi un sistem de scriere ce poate fi descifrat cu ajutorul degetelor îl obseda.

Louis Braille a aflat, însă, despre căpitanul de artilerie Charles Barbier, care folosea, pentru trimiterea de mesaje secrete, un sistem de comunicare prin puncte embosate, pe care-l numea ''scriere pe timp de noapte''. Sistemul consta în puncte imprimate pe carton. Cum în armată acest sistem de comunicare nu a avut un succes prea mare, Barbier l-a făcut cunoscut la Școala pentru nevăzători. Louis a fost foarte impresionat și și-a petrecut următorii trei ani încercând să dezvolte proiectul lui Barbier.

Foto: (c) MIHAI GEORGESCU/Arhiva istorică AGERPRES

Așa a apărut alfabetul cu puncte în relief, folosit și în prezent de nevăzători. Alfabetul Braille folosește 6 puncte pentru 63 de semne (litere, sunete, semne, cifre, note muzicale). În 1847, a fost pus la punct tiparul Braille, cu ajutorul căruia puteau fi tipărite cărți pentru nevăzători. Louis Braille a murit la 6 ianuarie 1852, la Paris.

În 1878, cu ocazia unui congres internațional organizat la Paris, alfabetul Braille a fost adoptat oficial ca metodă de învățare a cititului pentru copiii nevăzători.

Pentru meritele sale, Louis Braille a primit din partea guvernului francez Ordinul Legiunii de Onoare, iar la Coupvray, localitatea natală a inventatorului, a fost ridicat un monument pentru cinstirea memoriei sale. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)