Danemarca încheie, în ultima zi a anului 2025, mandatul de șase luni privind președinția Consiliului Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene a reînnoit pentru încă șase luni, până la 31 iulie 2026, sancțiunile economice împotriva Rusiei. Executivul Uniunii Europene a anunțat că a declanșat o anchetă pentru a verifica dacă planul guvernului Cehiei de susținere a construcției și exploatării a două noi reactoare nucleare este în acord cu regulile Uniunii Europene privind ajutoarele de stat. Comisia Europeană a deblocat 2,3 miliarde de euro pentru Ucraina, pentru a sprijini finanțele țării și administrația publică. Acestea sunt câteva dintre temele care au vizat activitatea instituțiilor Uniunii Europene în intervalul 22-31 decembrie 2025.


Consiliul Uniunii Europene
La 22 decembrie, Consiliul Uniunii Europene a reînnoit pentru încă șase luni, până la 31 iulie 2026, sancțiunile economice împotriva Rusiei pentru războiul dus împotriva Ucrainei, potrivit unui comunicat al instituției, conform EFE. Aceste sancțiuni includ restricții în domeniul comerțului, finanțelor, energiei, tehnologiei și bunurilor cu dublă utilizare, industriei, transporturilor și bunurilor de lux, printre alte măsuri punitive sectoriale. Ele interzic importul sau transferul de țiței transportat pe mare și anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluzând mai multe bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT și suspendând activitățile de difuzare și licențele în UE ale mai multor mijloace de dezinformare sprijinite de Kremlin. Pe lângă aceste măsuri, UE aplică și alte sancțiuni împotriva persoanelor fizice și juridice, care includ interdicții de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene și înghețarea activelor acestora în cadrul UE.

La 31 decembrie, Danemarca își încheie mandatul de șase luni de președinte al Consiliului Uniunii Europene, mandat în care a consolidat apărarea europeană și sprijinul pentru Ucraina, în ciuda dezacordurilor interne privind finanțarea acestuia, și în care a înăsprit politica comună de azil, potrivit EFE.
'O Europă mai puternică într-o lume în schimbare' a fost motto-ul unei președinții care s-a concentrat pe reînarmare ca principal obiectiv, 'mai presus de orice altă prioritate și discuție', potrivit prim-ministrului danez Mette Frederiksen.
Cele 27 de țări ale UE s-au angajat să se poată apăra până în 2030 și să consolideze industria militară, adoptând, de exemplu, un regulament de stimulare a investițiilor legate de acest domeniu în buget, care deschide ușa către o colaborare cu Ucraina.
Au fost introduse ajustări legislative pentru a sprijini investiții mai rapide, mai flexibile și mai coordonate în domeniul apărării; s-a convenit facilitarea finanțării tehnologiilor cu dublă utilizare și consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare a Europei.

Cipru preia la 1 ianuarie, pentru șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.


Comisia Europeană
În 22 decembrie, executivul comunitar a anunțat că a declanșat o anchetă aprofundată pentru a verifica dacă planul guvernului ceh de susținere a construcției și exploatării a două noi reactoare nucleare este conform regulilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, potrivit AFP.
Guvernul de la Praga a prezentat, în octombrie, un dispozitiv de sprijin pentru proiectul de construcție a două noi reactoare la situl din Dukovany, unde se află una dintre cele două centrale nucleare ale țării. Astfel, executivul ceh dorește să acorde un împrumut cu dobândă preferențială a cărui valoare ar urma să se situeze între 23 și 30 de miliarde de euro, pentru a finanța total costul de construcție. Mecanismul de preț garantat este exact subiectul de interes pentru Bruxelles, care consideră că lipsesc elemente care ar asigura conformitatea lui cu regulile Uniunii Europene.


La 22 decembrie, Comisia Europeană a deblocat 2,3 miliarde de euro pentru Ucraina, pentru a sprijini finanțele țării și administrația publică, în timp ce aceasta continuă să lupte împotriva invaziei Rusiei, potrivit unui comunicat al executivului Uniunii. Aceasta este cea de-a șasea plată regulată în cadrul Facilității pentru Ucraina, principalul instrument al Uniunii pentru sprijinirea redresării Ucrainei, a reformelor și a parcursului către aderarea la UE. Facilitatea contribuie la stabilizarea bugetului de stat, permițând guvernului ucrainean să avanseze reforme structurale ambițioase, esențiale pentru integrarea europeană.
Odată cu această a șasea tranșă, UE a deblocat până în prezent 26,8 miliarde de euro în cadrul Planului pentru Ucraina din martie 2024, adică aproape 70% din fondurile disponibile în cadrul primului pilon al Facilității pentru Ucraina.


Comisia Europeană a relocat cu succes o centrală termică din Lituania în Ucraina, finalizând cea mai amplă operațiune logistică coordonată în care a fost implicată până acum, a comunicat, la 22 decembrie, un comunicat al executivului Uniunii Europene. Acest transfer fără precedent restabilește capacități energetice critice și consolidează direct rețeaua națională a Ucrainei, în urma atacurilor susținute ale Rusiei asupra infrastructurii sale. Echipamentele au fost esențiale pentru finalizarea reparațiilor de urgență în mai multe părți ale țării, unde infrastructura energetică a fost grav avariată. Centrala este capabilă să furnizeze energie electrică pentru aproximativ un milion de persoane.
Operațiunea complexă a durat peste unsprezece luni, implicând 149 de transporturi ale unei cantități totale de 2.399 de tone de echipament. Dintre acestea, 40 au fost transporturi agabaritice, inclusiv de transformatoare grele și statoare cu o greutate de până la 172 de tone, potrivit Comisiei.


La 23 decembrie, administrația americană condusă de Donald Trump a anunțat sancțiuni care vizează cinci personalități europene angajate în reglementarea strictă a industriei tehnologice și combaterii dezinformării online, printre care fostul comisar european Thierry Breton, conform AFP. Acțiunile acestor persoane, cărora li se interzice intrarea în Statele Unite, echivalează cu 'cenzura' în detrimentul intereselor americane, a justificat Departamentul de Stat.
'De prea mult timp, ideologii europeni depun eforturi concertate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze opiniile americane cărora li se opun', a transmis pe X secretarul de stat american, Marco Rubio.
Printre cei vizați se numără Thierry Breton, fost ministru și arhitect al Regulamentului european privind Serviciile Digitale (DSA), care a ocupat funcția de comisar pentru piața internă din 2019 până în 2024, cu largi responsabilități, în special în domeniul digital și industrial.
În replică, șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a comunicat pe rețeaua X că: 'poparele Europei sunt libere și suverane și nu pot permite ca regulile care guvernează spațiul lor digital să le fie impuse de alții'.

Urmare a deciziei administrației conduse de Donald Trump, Comisia Europeană a amenințat, la 24 decembrie, cu luarea unor contramăsuri după ce Statele Unite au sancționat cinci personalități europene angajate în reglementarea strictă a industriei tehnologice și combaterii dezinformării online, conform Reuters și DPA. Executivul european a ''condamnat ferm'' interdicția de intrare în Statele Unite impusă celor cinci personalități, subliniind că a ''solicitat clarificări din partea SUA''.
''Regulile noastre privind domeniul digital asigură condiții echitabile pentru toate companiile, aplicate în mod corect și fără discriminare. Dacă este necesar, vom răspunde rapid și hotărât pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva măsurilor nejustificate'', a subliniat Comisia Europeană într-un comunicat.
Și președintele Consiliului European, Antonio Costa, a comunicat că sancțiunile impuse de SUA ''sunt inacceptabile între aliați, parteneri și prieteni''. ''Uniunea Europeană este decisă să-și apere libertatea de exprimare, regulile corecte privind sectorul digital și suveranitatea de reglementare'', a subliniat Costa într-o postare pe X.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că ''UE va continua să protejeze libertatea de exprimare''.


La 28 decembrie, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat progrese importante după o convorbire telefonică avută cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, președintele SUA, Donald Trump, și lideri europeni. Ea a subliniat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate solide încă de la începutul procesului, potrivit Reuters. 'Europa este pregătită să continue să colaboreze cu Ucraina și cu partenerii noștri americani pentru a consolida aceste progrese. Esențial pentru acest efort este să existe garanții de securitate de nezdruncinat încă din prima zi', a comunicat șefa Comisiei pe platforma X.
În acest context, la 28 decembrie, președintele american Donald Trump l-a primit pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la Mar-a-Lago, Florida (SUA), iar în cadrul întâlnirii au avut convorbiri telefonice și cu lideri europeni, pentru a discuta progresul negocierilor privind planul de pace și garanțiile pentru Ucraina. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)