Ortodoxe
Sfinții 10 Mucenici din Creta; Sf. Ier. Pavel, arhiepiscopul Neocezareei

Greco-catolice
Sf. 10 m. din Creta.

Romano-catolice
Sf. Ioan de Kety, pr.


Sfinții 10 Mucenici pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 23 decembrie au fost omorâți în insula Creta, în perioada persecuțiilor împotriva creștinilor declanșate de împăratul Deciu (251-253).

Un trimis imperial, sosind în insula Creta, 'a poruncit să caute spre a munci pe toți cei ce cred în Hristos. Deci, se aduceau la dânsul cei tari în credință, pe care, după multe ispitiri și munci, cu felurite morți îi pierdea. În acea vreme o ceată, în număr de zece bărbați aleși, a fost prinsă și adusă la cel ce-i căznea. Aceștia erau cu neamul din diferite cetăți: Teodul, Satornic, Evpor, Ghelasie și Evnichian erau din cetatea Gortiniei; Zotic din Hios, Pompie și Agatopul din Epinia, Vasilid din Chidonia și Evarest din Iracleea. Toți se sârguiau a merge către cetatea din cer'. (Viețile Sfinților)

Pentru că au refuzat să jertfească idolilor, sfinții au fost chinuiți cu cruzime timp de 30 de zile.

'Iar în douăzeci și trei ale lunii decembrie, pregătindu-se zi de judecată și șezând ighemonul în divan, s-au adus răbdătorii de chinuri la întrebarea cea mai de pe urmă, fiind plini de îndrăzneală și de suflet'. (Viețile Sfinților)

'Ighemonul se îndrăcea cu iuțimea și cu nebunia, sârguitor fiind spre a-i tortura, ca să-i omoare cumplit, însă aceștia erau gata a răbda până la suflarea din urmă'. (Viețile Sfinților)

Și au urmat pentru mucenici alte chinuri fără de măsură în timp ce crainicul striga: 'Cruțați-vă, supuneți-vă domnilor, jertfiți zeilor'. (Viețile Sfinților)

Iar mucenicii, în mijlocul atâtor dureri și munci, erau mai presus de toate, cu bărbăția și cu răbdarea, mai presus de popor și de crainic, de muncitori și de însuși ighemon. Și, mai înainte de toate, erau mai presus decât domnul lor, satana și decât toate puterile lui, pentru că toți într-o unire și într-un glas, strigau: 'Creștini suntem, a lui Hristos jertfă, a lui Hristos junghiere și de-ar fi trebuință și de mii de ori să murim, vom muri cu osârdie'. (Viețile Sfinților)

Într-un sfârșit, cei 10 Sfinți Mucenici au primit moartea prin tăierea capetelor, apoi cei apropiați lor au luat sfintele trupuri și le-au îngropat.

Apoi, încetând prigoana și strălucind sfânta credință, Pavel, arhiepiscopul Constantinopolului, mergând în insula Creta, a aflat nestricate moaștele acestor sfinți, zece la număr și le-a adus cu mare cinste în împărăteasca cetate, spre apărarea ei și spre ajutorul tuturor. (sursa: Viețile Sfinților - paginiortodoxe.tripod.com) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Ruxandra Bratu)