Solstițiul de iarnă are loc la 21 decembrie, la 17 h 03 m, potrivit https://astro-urseanu.ro/solstitiul-de-iarna/.

Data solstițiului de iarnă reprezintă începutul iernii astronomice, fiind cea mai scurtă zi din an și, totodată, cea mai lungă noapte a anului.

Durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, noaptea are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute, pentru Capitala României, București, conform Observatorului Astronomic ''Amiral Vasile Urseanu''.

Solstițiu înseamnă ''soare nemișcat''. În opoziție cu solstițiul de iarnă în emisfera nordică, în aceeași zi, în emisfera sudică are loc solstițiul de vară.

Solstițiul de iarnă este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, reprezentând consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.

Începând de la data solstițiului de iarnă, până în 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit 'ecliptică'. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27' sud față de ecuator, efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit 'tropicul Capricornului'. Ceea ce explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor, potrivit Observatorului Astronomic 'Amiral Vasile Urseanu' - https://astro-urseanu.ro/solstitiul-de-iarna/.

Potrivit credinței populare, în nopțile în care se produce solstițiul ar înflori feriga, iar cel care veghează și surprinde acest moment va avea noroc în casă și în dragoste, deși botanic, feriga este o plantă inferioară care nu înflorește, ci se înmulțește prin spori, potrivit volumului ''Zile și mituri - calendarul țăranului român'' (Autor Ion Ghinoiu, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2018).

Solstițiului îi sunt dedicate numeroase structuri sau ansambluri megalitice pe mapamond.

În Europa, astfel de construcții din piatră pentru măsurarea poziției Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, și la Newgrange, în Irlanda. Structurile megalitice de la Stonehenge datează cu aproximație din anul 2050 î.Hr. și se presupune că au fost poziționate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstițiului de iarnă, să aibă o anumită proiecție pe suprafața pământului.

Regăsim, de asemenea, alte structuri vechi cu rol astronomic în ce privește solstițiul de iarnă: Karahan Tepe, din Sanliurfa, Turcia, datând din 9400 î.Hr.; mormântul megalitic din Insula Gavrinis, Golful Morbihan, Bretania, Franța, din 4200 î.Hr.; templele megalitice de la Mnajdra și Hagar Qim din Malta, din 3600-3400 î.Hr; masivul templu megalitic de la Karnak din Luxor, Egipt, datând din 2055 î.Hr; remarcabilul petroglif de la Fajada Butte, din Chaco Canyon, statul New Mexico, SUA, din 490 d.Hr. potrivit https://www.ancient-origins.net.

În 2026, solstițiul de iarnă va avea loc în 21 decembrie, la 23 h 50 m. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Alexandru Cojocaru)