Mii de agricultori europeni s-au reunit joi, 18 decembrie, la Bruxelles la un protest împotriva acordului de liber schimb între UE și statele blocului sud-american Mercosur, protest care a degenerat în confruntări cu poliția și acte de vandalism. Ulterior, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat amânarea semnării Acordului în luna ianuarie 2026. Eurodeputații s-au reunit pentru ultima sesiune plenară a Parlamentului European din acest an, principalele puncte ale agendei fiind ceremonia de decernare a Premiului Saharov pe 2025, măsuri pentru încurajarea industriei de apărare europene și prioritățile legislativului european pentru Consiliul European din 18-19 decembrie. Liderii europeni, reuniți la un summit la Bruxelles, au decis în cursul nopții de joi spre vineri să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, dar fără a recurge la active rusești.


Parlamentul European

*Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a decernat, pe 16 decembrie, Premiul Saharov pentru libertatea de gândire pentru 2025 jurnaliștilor încarcerați Andrzej Poczobut din Belarus și Mzia Amaglobeli din Georgia, care au avut reprezentanți la ceremonie.

*Deputații europeni au adoptat pe 16 decembrie noi norme care introduc mai multă flexibilitate și sprijin pentru fermieri în respectarea politicii agricole comune (PAC) a UE. Acordul preliminar, la care s-a ajuns de negociatorii Parlamentului și Consiliului la 10 noiembrie 2025, a fost adoptat cu 629 de voturi pentru, 17 împotrivă și 16 abțineri, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

*Parte a planului ReArm Europe, măsurile care vizează consolidarea bazei tehnologice și industriale de apărare a Europei prin canalizarea fondurilor UE către apărare au fost adoptate în Parlament cu 519 voturi pentru, 119 împotrivă și 25 de abțineri. Legislația deja convenită cu Consiliul va permite direcționarea unei cantități mai mari de fonduri UE către investiții legate de apărare prin modificarea normelor pentru programele UE existente, cum ar fi Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa, Orizont Europa, Fondul European de Apărare, programul Europa Digitală și Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

*Tot pe 16 decembrie, deputații europeni au aprobat o clauză de salvgardare pentru acordul UE-Mercosur, menită să împiedice importurile din țările Mercosur să dăuneze sectorului agricol european. Pe 17 decembrie, negociatorii Parlamentului și Consiliului au convenit informal asupra unor măsuri de protejare a agriculturii UE odată ce acordurile comerciale și de parteneriat UE-Mercosur vor fi în vigoare.

*La 17 decembrie, eurodeputații și-au exprimat susținerea pentru 'Schengen-ul militar'', adică eliminarea frontierelor interne pentru circulația trupelor și a echipamentelor militare în UE și pentru modernizarea căilor ferate, drumurilor, tunelurilor și podurilor. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a atras o atenție reînnoită asupra mobilității militare și asupra nevoii urgente de a facilita circulația transfrontalieră rapidă a trupelor, echipamentelor și activelor în Europa, spun deputații europeni. Aceștia subliniază că mobilitatea militară este un factor esențial pentru securitatea și apărarea comună europeană, dar și crucială pentru securitatea flancului estic, în special a țărilor baltice și a Poloniei.

*O nouă lege adoptată la 17 decembrie va proteja securitatea energetică a UE de transformarea în arme de către Federația Rusă. Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc de pe piața spot va fi interzis în UE odată ce regulamentul intră în vigoare la începutul anului 2026, în timp ce importurile de gaze prin conducte vor fi eliminate treptat până la 30 septembrie 2027. În timpul negocierilor, colegislatorii au avansat termenele de eliminare treptată pentru majoritatea contractelor de import. Noua lege stabilește, de asemenea, sancțiuni care trebuie aplicate de către statele membre împotriva operatorilor pentru încălcări.

*Tot la 17 decembrie, eurodeputații și-au exprimat susținerea pentru inițiativa cetățenească ''My Voice, My Choice'' pentru a îmbunătăți accesul femeilor din Europa la servicii de îngrijire pentru avort printr-un mecanism voluntar de solidaritate financiară. În textul său, Parlamentul afirmă că multe femei din Europa încă nu au acces deplin la avorturi legale și sigure, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la barierele juridice și practice care persistă în mai multe țări ale UE. Deputații europeni solicită acestor țări să își reformeze legile și politicile privind avortul în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului. Adoptat cu 358 de voturi la 202 și cu 79 de abțineri, textul solicită Comisiei, în conformitate cu propunerea 'Vocea mea, alegerea mea', să instituie un mecanism financiar opțional, deschis tuturor țărilor UE pe bază voluntară, susținut de finanțare UE. Acest mecanism financiar ar permite unui stat membru al UE să ofere acces la întreruperea sigură a sarcinii, în conformitate cu legislația sa internă, pentru orice persoană care nu are acces la un avort legal și sigur, arată sursa citată.

*Pe 18 decembrie, Parlamentul a condamnat Belarus pentru desfășurarea unei campanii tot mai ample de atacuri hibride coordonate împotriva Lituaniei și a UE. Textul rezoluției, adoptat cu 438 de voturi pentru, 37 împotrivă și 48 de abțineri, subliniază incursiunile repetate ale Belarusului cu vehicule aeriene fără pilot (UAV) și baloane în spațiul aerian lituanian, precum și atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare sponsorizate de stat, constrângerea economică și migrația instrumentalizată. Aceste acțiuni, spun deputații europeni, sunt deliberate, coordonate, ostile și fac parte dintr-o strategie mai amplă condusă de Rusia pentru a submina UE, statele sale membre și NATO.

*Pe 18 decembrie, negociatorii Parlamentului și ai Consiliului au ajuns la un acord politic privind crearea unei liste a țărilor de origine sigure pentru a accelera procesarea cererilor de azil. Deputații europeni au încheiat un acord informal cu Consiliul pentru crearea unei liste la nivelul UE a țărilor de origine sigure (OCS), conform propunerii Comisiei. Cererile de azil din partea cetățenilor țărilor enumerate - Bangladesh, Columbia, Egipt, Kosovo, India, Maroc și Tunisia - vor fi procesate rapid. Desemnarea unei țări terțe ca OCS la nivelul UE se va face în conformitate cu condițiile stabilite în Regulamentul privind procedura de azil și cu normele de modificare convenite. Lista poate fi extinsă în viitor în cadrul procedurii legislative ordinare a UE.


Consiliul European

*Pe 18 decembrie, o Declarație Comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2026 a fost semnată de președinții Parlamentului, Consiliului și Comisiei. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, reprezentând Consiliul UE, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat Declarația Comună în marja Consiliului European.

Declarația Comună prioritizează acțiunile legislative care se concentrează pe stimularea competitivității și rezilienței UE, pe protejarea cetățenilor și a întreprinderilor, urmărind în același timp obiective ambițioase de simplificare și lucrând în direcția unui acord privind următorul cadru financiar multianual - arată https://www.europarl.europa.eu/.

*Tot pe 18 decembrie, Consiliul European a adoptat concluzii privind Ucraina, Orientul Mijlociu, apărarea și securitatea europeană, următorul cadru financiar multianual, extinderea și reformele, migrația, geoeconomia și competitivitatea etc., potrivit https://www.consilium.europa.eu.

*Liderii europeni, reuniți la un summit la Bruxelles, au decis în cursul nopții de joi spre vineri să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, dar fără a recurge la active rusești, în lipsa unui acord asupra acestei soluții fără precedent.

''Avem un acord. Decizia de a acorda Ucrainei 90 de miliarde de euro ca sprijin pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată'', a declarat pe X președintele Consiliului European, Antonio Costa, care a condus lucrările acestui summit.

Nevoia de finanțare au fost estimate la 137 de miliarde de euro, UE angajându-se să acopere două treimi, sau 90 de miliarde de euro. Restul urmează să fie asigurat de ceilalți aliați ai Ucrainei, precum Norvegia și Canada. Cele 27 de state membre ale UE vor acorda Kievului un împrumut fără dobândă, finanțat din bugetul Uniunii Europene - o soluție inițial respinsă din cauza lipsei de consens.


Comisia Europeană

*La 16 decembrie, Comisia Europeană a abordat una dintre cele mai presante nevoi ale cetățenilor europeni: accesul la locuințe accesibile, durabile și de bună calitate, prin primul 'Plan european privind locuințele la prețuri accesibile'.

''Acest plan stabilește acțiuni concrete pentru a face locuințele mai accesibile ca preț prin declanșarea de investiții, reglementarea închirierilor pe termen scurt, reducerea birocrației și sprijinirea persoanelor celor mai afectate din societatea noastră. Locuința nu este doar o marfă. Este un drept fundamental. Trebuie să mobilizăm fiecare euro și să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne asigura că în Europa toată lumea își poate permite un loc decent pe care să îl numească acasă'', a declarat Comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jorgensen.

*Regatul Unit a ajuns la un acord cu Bruxellesul pentru a reintra din 2027 în programul european de schimburi universitare Erasmus pe care l-a părăsit în 2020, la momentul Brexit-ului, au anunțat, la 17 decembrie, guvernul britanic și Uniunea Europeană într-un comunicat comun.

*Comisia Europeană susține propunerea României de a utiliza Fondul Social European Plus (FSE+), prin Programul Educație și Ocupare (PEO), pentru finanțarea burselor sociale destinate unui număr de aproximativ 40.000 de studenți din universități din întreaga țară, în anul universitar 2025-2026, potrivit unui anunț făcut la 17 decembrie. FSE+ este coordonat la nivel european de Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

*Demonstranții adunați la 18 decembrie la Bruxelles au menționat printre nemulțumirile lor acordul cu Mercosur și reforma Politicii Agricole Comune (PAC) și propunerile Comisiei Europene privind Politica Agricolă Comună (PAC), întrucât în viitorul buget european multianual (2028-2034) fondurile alocate acestei politici ar urma să fie reduse cu 20% și în plus PAC ar urma să fuzioneze cu politica de coeziune.

Comisia Europeană dorea ca acordul comercial de liber schimb cu Mercosur să fie adoptat de statele UE până la finele anului în curs și a împărțit astfel documentul în două părți, dintre care una se referă exclusiv la comerț, ceea ce îi permite să asigure adoptarea textului numai cu o majoritate calificată (adică cel puțin 15 din cele 27 de state membre și care împreună să însumeze cel puțin 65% din populația blocului comunitar) și să elimine posibilitatea unui veto din partea vreunui stat membru, cum ar fi de pildă Franța, care cere amânarea acestui vot până anul viitor, pentru a fi negociate garanții solide pentru agricultura europeană.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la 19 decembrie, că țările UE au nevoie de 'încă câteva săptămâni' și că au amânat semnarea acordului de asociere cu Mercosur până în ianuarie. Acordul dintre UE și Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay, care este în curs de elaborare de peste 25 de ani, urma să fie semnat la 20 decembrie la un summit în Brazilia, potrivit dpa.


Summitul țărilor din Flancul Estic

Apărarea flancului estic al Uniunii Europene trebuie să fie o prioritate din cauza amenințării rusești, au declarat la 16 decembrie liderii a opt țări din nordul și estul Europei, inclusiv România, la un summit de la Helsinki.

''Situația impune să fie acordată imediat prioritate flancului estic al UE printr-o abordare operațională, coordonată și în mai multe domenii'', au scris într-un comunicat liderii Finlandei, Suediei, Letoniei, Lituaniei, Estoniei, Poloniei, României și Bulgariei.

Semnatarii subliniază în special necesitatea consolidării eforturilor în domeniul capacităților de luptă terestră, al apărării împotriva dronelor, al apărării aeriene și antirachetă, precum și al protejării frontierelor și a infrastructurii critice în cadrul UE și în colaborare cu NATO.

Această declarație survine în contextul în care Ucraina, susținută de țările europene, încearcă să ajungă la un compromis cu Statele Unite privind un plan de pace, a cărui versiune inițială a fost considerată foarte favorabilă Moscovei. ''Nu vedem niciun semn că Rusia dorește pacea'' în Ucraina, a declarat prim-ministrul finlandez.


Summitul UE - Balcanii de Vest

Uniunea Europeană și-a reafirmat, la 17 decembrie angajamentul strategic față de țările din Balcanii de Vest. Într-o declarație în 21 de puncte semnată de țările balcanice participante și de UE, blocul comunitar și-a exprimat 'angajamentul deplin și neechivoc față de perspectiva aderării țărilor din Balcanii de Vest la Uniune', precum și față de menținerea cooperării regionale într-un context marcat de războiul din Ucraina.

''Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea noastră. Extinderea este o posibilitate realistă de care trebuie să profităm', se arată în document, intitulat 'Declarația de la Bruxelles'', care remarcă totodată că ''extinderea este o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate''.

Printre concluziile summitului se numără necesitatea consolidării legăturilor dintre UE și regiune, precum și alinierea la Politica Externă și de Securitate Comună, inclusiv sancțiuni împotriva Rusiei, și consolidarea cooperării în domeniul apărării, al securității cibernetice și al luptei împotriva amenințărilor hibride. Documentul subliniază, de asemenea, necesitatea rezolvării disputelor și problemelor bilaterale moștenite din trecut prin ''soluții definitive, incluzive și obligatorii''. În plus, ''Declarația de la Bruxelles'' subliniază sprijinul și solidaritatea ''neclintite'' cu Ucraina. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Gabriela Badea)