La 14 decembrie 1955, România a fost admisă în Organizația Națiunilor Unite, împlinind astfel un obiectiv major de politică externă al statului român după Al Doilea Război Mondial.

La 13 august 1946, în cadrul Conferinței de pace de la Paris, ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărescu a anunțat public intenția României de angajare față de principiile Cartei ONU.

'România înțelege să aducă fără întârziere adeziunea ei totală la principiile Cartei Națiunilor Unite, principii pe care le-a și tradus în fapt', potrivit declarației lui Gheorghe Tătărescu, conform volumului 'România la Sfârșitul Războiului Rece' (Mihail Dobre, București, Editura Enciclopedică, 2011).

În 9 iulie 1947, guvernul României a transmis, printr-o scrisoare semnată de ministrul Gheorghe Tătărescu și adresată secretarului general al organizației Trigve Lie, exprimarea interesului de aderare a statului român la ONU.

'România dorește să-și aducă contribuția la organizarea păcii și colaborării internaționale. Această contribuție se va desfășura în cadrul idealurilor și principiilor Cartei Națiunilor Unite', potrivit scrisorii avansate de Gheorghe Tătărescu, conform volumului 'Diplomația românească postbelică în slujba independenței' (Ion Bodunescu, Vol I și II, Editura Junimea, 1988).

Ulterior, la 12 octombrie și la 9 noiembrie 1948, au fost transmise alte scrisori secretarului general al ONU pentru întărirea demersului.

În cadrul celei de-a zecea sesiuni a Adunării Generale a ONU (20 septembrie - 20 decembrie 1955), pe agenda reuniunii a figurat și chestiunea aderării la organizație a 16 state. Dezbaterile au avut loc pe fondul relaxării relațiilor internaționale între cele două blocuri formate la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Aderarea la Organizația Națiunilor Unite este stipulată în Articolul 4, Capitolul II din Carta ONU. Textul prevede posibilitatea aderării, la cea mai mare organizație interguvernamentală, a oricărui stat care își asumă respectarea obligațiilor înscrise în Cartă și care, în acord cu deciziile organizației, poate și își dorește să îndeplinească obligațiile care decurg din aceasta, potrivit www.un.org.

În cadrul sesiunii, în componența Consiliului de Securitate se regăseau Belgia, Brazilia, China-Taiwan, Franța, Iran, Noua Zeelandă, Peru, Turcia, Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

Votul acordat aderării României la ONU a fost favorabil din partea majorității statelor din Consiliul de Securitate, iar două state s-au abținut de la exprimarea votului, conform volumului 'Diplomația românească postbelică în slujba independenței'.

În aceeași zi, Adunarea Generală a ONU a aprobat, cu 49 de voturi favorabile, 2 împotrivă (China-Taiwan și Cuba) și 5 abțineri (Olanda, Filipine, SUA, Republica Dominicană și Grecia) rezoluția A/RES/109 (1995) pentru primirea României în Organizația Națiunilor Unite, documentul în ansamblu fiind votat în unanimitate, conform www.iiccmer.ro și https://digitallibrary.un.org/. Astfel, 16 state au aderat, în urma adoptării rezoluției, la Organizația Națiunilor Unite: Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Ceylon, Finlanda, Iordania, Islanda, Italia, Laos, Libia, Nepal, Portugalia, România, Spania și Ungaria.

La sfârșitul anului 1955, România avea relații diplomatice cu 34 de state, cu 13 dintre acestea relațiile erau la rang de ambasadă, iar cu 21 de state la rang de legație, potrivit volumului 'Diplomația românească postbelică în slujba independenței'.

Secretarul general al ONU, Dag Hammarskjold (dr) discută cu Atanasie Joja (stg), după ce a primit documentele prin care acesta din urma, este acreditat ca primul reprezentant permanent al României la Organizaţia Naţiunilor Unite, 1956.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

La 19 septembrie 1967, Ministrul român al afacerilor externe Corneliu Mănescu a fost ales în funcția de președinte al celei de-a 22-a sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite, fiind primul lider dintr-un stat din blocul socialist care a deținut această funcție, potrivit volumului 'România la Sfârșitul Războiului Rece' și https://www.nytimes.com/. Alegerea lui Corneliu Mănescu în această funcție a însemnat și recunoașterea rolului și contribuției României pe scena internațională. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)