Alegerile locale parțiale din 7 decembrie 2025 au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2025 privind stabilirea datei alegerilor locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului București și pentru primari în următoarele circumscripții electorale: comuna Remetea (jud. Buzău), comuna Mihai Eminescu (jud. Botoșani), comuna Marga (jud. Caraș-Severin), comuna Dobromir și comuna Lumina (jud. Constanța), orașul Găești (jud. Dâmbovița), comuna Sopot (jud. Dolj), comuna Valea Ciorii (jud. Ialomița), comuna Vânători (jud. Iași), comuna Poienile de sub Munte și comuna Șieu (jud. Maramureș), comuna Cârța (jud. Sibiu).

Mandatul celor ce urmează să fie aleși la scrutinul parțial din 7 decembrie nu va fi unul întreg, de patru ani, ci unul cuprins între data de 7 decembrie 2025 și data alegerilor locale din 2028.

***Contextul alegerilor parțiale din 7 decembrie

În București, alegerile parțiale pentru funcția de primar general au loc, după ce Nicușor Dan, primarul ales la termen, la alegerile locale din 2024, a demisionat din funcție, începând cu data de 26 mai 2025, adică ziua în care a depus jurământul pentru funcția de Președinte al României. A fost ales președinte al României în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale reluate, din 18 mai 2025.

În ceea ce privește alegerile pentru președinția Consiliului Județean Buzău, scrutinul parțial este organizat după vacantarea postului, fostul președinte al CJ, Lucian Romașcanu, fiind numit, la 13 mai 2025, ca membru al Curții Europene de Auditori.

Conform Legii nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, în cazul unor alegeri parțiale, data desfășurării acestora se stabilește cu cel puțin 35 de zile înaintea votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepția celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operațiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracțiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus, iar fracțiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.

Ordonanța de urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ prevede că, în situația în care consiliul local nu a fost constituit în condițiile art. 118, sunt organizate alegeri parțiale de completare pentru locurile consilierilor locali declarate vacante. Alegerile parțiale se organizează în termen de 90 de zile de la emiterea ordinului prefectului, în condițiile legii privind alegerea autorităților administrației publice locale. Stabilirea datei pentru organizarea alegerilor se face de către Guvern, la propunerea autorităților cu atribuții în organizarea alegerilor locale pe baza solicitării prefectului.

***Date generale privind desfășurarea alegerilor locale

Primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și primarul general al municipiului București, precum și președinții consiliilor județene se aleg pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal într-un singur tur de scrutin, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, conform Legii nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Conform sursei citate, este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Doar în caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație.

Au dreptul de a fi aleși consilieri, primari sau președinți ai consiliilor județene cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice. Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. La sectoarele municipiului București pot candida și pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul București, indiferent de sector.

Pentru pozițiile de primar și președinte de CJ, candidaturile pot fi propuse de către partide politice, alianțe electorale sau sub forma candidaturilor independente. Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul orașelor, 1.000 în cazul municipiilor și sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București. Candidații independenți pentru funcția de președinte al consiliului județean trebuie să prezinte o listă de susținători, care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 2.000.

Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor. Pentru alegerea consiliului local, a consiliului județean, a primarului, precum și a președintelui consiliului județean, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.

Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul sau reședința, după caz. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea)

*** Material reluat din data de 22 noiembrie 2025