Vizita la Astana, în Kazahstan, a președintelui Consiliului European, António Costa, acordul provizoriu privind regulamentul de eliminare treptată a importurilor de gaze naturale rusești, vizita la Nicosia a Conferinței președinților în contextul preluării de către Cipru a președinției Consiliului la 1 ianuarie, prezentarea unei noi strategii UE, a unui plan de acțiune și a normelor privind traficul de droguri, prezentarea unei Comunicări comune privind consolidarea securității economice, se numără printre evenimentele perioadei.

Consiliul European

În 3 și 4 decembrie 2025, președintele Consiliului European, António Costa, s-a deplasat la Astana, Kazahstan, pentru a consolida implicarea diplomatică a Uniunii Europene în Asia Centrală. Președintele Costa s-a întâlnit cu președintele kazah Kassym-Jomart Tokaiev și a marcat cea de a 10-a aniversare a semnării Acordului de parteneriat și cooperare consolidat (APCC) dintre Kazahstan și UE, precum și lansarea negocierilor privind Acordul de facilitare a eliberării vizelor și Acordul de readmisie, notează https://www.consilium.europa.eu/.

'Uniunea Europeană și Kazahstanul construiesc un parteneriat care contribuie la pace, îmbunătățește cooperarea la nivel mondial, consolidează conectivitatea durabilă și stă la baza rezilienței pe termen lung a Europei. Următorul deceniu trebuie definit prin punerea în aplicare: lanțuri valorice mai puternice, infrastructură modernizată, o cooperare tehnologică mai aprofundată și proiecte comune concrete. Împreună, putem transforma provocările comune în puncte forte comune.' a declarat António Costa, președintele Consiliului European.

La 4 decembrie, președintele Costa a participat la o reuniune bilaterală cu președintele Tokaiev în cadrul căreia au fost evaluate progresele înregistrate de parteneriatul UE-Kazahstan și au avut loc discuții privind contextul geopolitic actual, în special războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, apărarea Cartei ONU și a ordinii bazate pe norme, precum și despre contribuțiile Kazahstanului la stabilitatea Asiei Centrale și a Caucazului de Sud. În urma reuniunii, ambii lideri au participat la o ceremonie pentru a sărbători cea de a 10-a aniversare a APCC și au prezentat o declarație de presă comună.

La 3 decembrie 2025, președinția Consiliului și reprezentanții Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind regulamentul de eliminare treptată a importurilor de gaze naturale rusești. Regulamentul constituie un element central al foii de parcurs REPowerEU a UE pentru a pune capăt dependenței de energia rusească în urma transformării Rusiei în arme a aprovizionării cu gaze, cu efecte semnificative asupra pieței energetice europene. Regulamentul introduce o interdicție treptată, obligatorie din punct de vedere juridic, atât asupra importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL), cât și asupra gazelor din conducte din Rusia, cu o interdicție totală de la sfârșitul anului 2026 și, respectiv, toamna anului 2027. Acesta va contribui la obiectivul general de a realiza o piață energetică a UE rezistentă și independentă, păstrând în același timp securitatea aprovizionării UE.

'Aceasta este o mare victorie pentru noi și pentru întreaga Europă. Trebuie să punem capăt dependenței UE de gazul rusesc, iar interzicerea permanentă a acestuia în UE este un pas major în direcția corectă. Sunt foarte încântat și mândru că am reușit să ajungem la un acord cu Parlamentul European atât de repede. Aceasta demonstrează că ne angajăm să ne consolidăm securitatea și să ne protejăm aprovizionarea cu energie.' a declarat Lars Aagaard, ministrul danez pentru climă, energie și utilități, indică https://www.consilium.europa.eu/.

Potrivit unui comunicat de presă din 5 decembrie al Consiliului European, la 8 ianuarie 2026 va avea loc primul summit UE-Iordania, notează https://www.consilium.europa.eu/. Președintele Consiliului European, António Costa, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor reprezenta UE la primul summit UE-Iordania, care va avea loc, la Amman, la 8 ianuarie 2026. Regele Abdullah al II-lea va reprezenta Iordania.

Summitul se va concentra pe relațiile bilaterale și pe aprofundarea parteneriatului politic și economic, așa cum este prevăzut în Parteneriatul Strategic și Cuprinzător UE-Iordania semnat în ianuarie 2025. Liderii vor discuta, de asemenea, despre provocările globale actuale, inclusiv situația din Orientul Mijlociu, Ucraina, securitatea, comerțul și migrația.

'Iordania este un partener strategic pentru Uniunea Europeană și joacă un rol esențial în Orientul Mijlociu. UE apreciază profund conducerea Iordaniei și generozitatea sa în adăpostirea refugiaților sirieni de peste un deceniu. Primul nostru summit bilateral va oferi o oportunitate excelentă de a consolida parteneriatul nostru și de a aborda provocările comune în aceste vremuri tulburi', a declarat António Costa, președintele Consiliului European.

Parlamentul European

Conferința președinților, liderii grupurilor politice precum și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a desfășurat, la Nicosia, în perioada 1-2 decembrie, pentru a discuta prioritățile înaintea președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene. Împreună cu președintele țării și membrii Consiliului de Miniștri, Conferința președinților a discutat temele viitoarei președinții, importanța unei Europe puternice, sigure și autonome, precum și chestiunile legate de prosperitate și competitivitate, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Într-o conferință de presă comună, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, au subliniat angajamentul de a lucra ca parteneri.

'Cipru preia președinția Consiliului într-un moment de schimbări rapide și așteptări tot mai mari din partea cetățenilor noștri. Știm că trebuie să insistăm în continuare asupra securității, a competitivității și asupra agendei noastre de simplificare. Și cu Ciprul la conducere, ca partener puternic, știu că vom avea rezultate împreună', a declarat președinta Metsola.

'Avem două obiective principale. Primul este de a consolida autonomia strategică a UE. Al doilea obiectiv este de a aduce UE mult mai aproape de regiune. Știm foarte bine că, pentru a avea o președinție de succes, trebuie să colaborăm cu Parlamentul European. Și există o voință politică clară de a lucra împreună pentru a obține un rezultat pozitiv', a declarat președintele Christodoulides.

În acest spirit de cooperare eficientă cu Parlamentul, el a anunțat, de asemenea, disponibilitatea președinției cipriote de a invita președinții comisiilor PE să participe la cele 19 reuniuni informale ale Consiliului organizate de președinție.

Cipru va deține președinția rotativă a Consiliului UE de la 1 ianuarie până la 30 iunie 2026, după care Irlanda va prelua președinția.

Comisia Europeană

O nouă Strategie a UE în materie de droguri și un Plan de acțiune împotriva traficului de droguri, precum și norme actualizate pentru monitorizarea și controlul privind apariția unor noi droguri au fost prezentate la 4 decembrie 2025. Anunțate de președinta Ursula von der Leyen în orientările politice și un rezultat cheie în cadrul Strategiei europene de securitate internă, ProtectEU, acestea stabilesc un răspuns cuprinzător al UE la provocările ce țin de securitate, sănătate, social și mediu legate de traficul și consumul de droguri ilicite, arată https://ec.europa.eu/.

Strategia UE în materie de droguri adoptă o abordare multidimensională și la nivelul întregii societăți, axată pe 5 domenii-cheie: îmbunătățirea pregătirii și a răspunsului la amenințările legate de droguri, prin îmbunătățirea colectării datelor, a monitorizării, a alertei timpurii și a măsurilor de răspuns rapid la nivelul UE și la nivel național; protejarea sănătății publice prin consolidarea măsurilor de prevenire, tratament și reintegrare, inclusiv în cadrul inițiativei 'Mai sănătoși împreună'; consolidarea securității, cu norme mai stricte împotriva criminalității organizate și o evaluare a deciziei-cadru existente privind traficul de droguri până în 2026; măsuri de prevenire a daunelor legate de droguri concentrate pe protejarea tinerilor de recrutarea în crima organizată, precum și pe reducerea daunelor cauzate societății, comunităților locale și mediului; parteneriate mai puternice cu țări terțe pentru a consolida și extinde alianțele internaționale și pentru a spori cooperarea operațională, asistența tehnică și consolidarea capacităților.

Planul de acțiune al UE împotriva traficului de droguri completează Strategia UE în domeniul drogurilor, cu 19 acțiuni operaționale cheie în șase domenii prioritare pentru: adaptarea la evoluția rutelor și metodelor utilizate de rețelele criminale, prin intensificarea operațiunilor Frontex și Europol. Operațiunile Centrului de Analiză și Operațiuni Maritime - Narcotice (MAOC-N) vor fi, de asemenea, extinse pentru a combate traficul maritim de droguri; prevenirea criminalității și reducerea violenței legate de droguri, în special în rândul tinerilor; intensificarea cooperării dintre autoritățile de aplicare a legii, cele judiciare și cele vamale, pentru a permite un schimb sporit de informații și analize comune; abordarea provocării reprezentate de drogurile sintetice și noile substanțe. EUDA va sprijini statele membre din punct de vedere operațional cu o nouă bază de date a substanțelor la nivelul UE; promovarea cercetării, dezvoltării și inovării, inclusiv a unui nou Campus de Securitate și Inovare care va fi lansat în 2026; consolidarea cooperării internaționale și a parteneriatelor cu țări cheie.

La 3 decembrie, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant UE pentru afaceri externe și politica de securitate Kaja Kallas au prezentat o Comunicare comună privind consolidarea securității economice. Aceasta prezintă măsuri concrete pentru consolidarea forței și rezilienței UE în fața amenințărilor economice externe tot mai mari, menținând în același timp deschiderea și angajamentul față de comerțul și investițiile internaționale. Comunicarea comună se bazează pe Strategia de securitate economică din 2023, care a stabilit obiectivele generale de securitate economică de promovare a punctelor industriale forte, protejare a intereselor europene și parteneriat cu țări cu aceleași viziuni, arată https://ec.europa.eu/.

Comunicarea reflectă o schimbare de paradigmă, trecând de la o postură reactivă la o implementare mai proactivă și sistematică a instrumentelor. UE va fi, de asemenea, mai strategică în valorificarea ponderii sale economice și a accesului la piața sa unică. Măsurile UE vor rămâne specifice, proporționale și axate pe abordarea situațiilor specifice cu risc ridicat. În același timp, UE, statele sale membre și întreprinderile vor trebui din ce în ce mai mult să accepte costurile economice care vin odată cu creșterea securității și a rezilienței.

Atenția imediată a Comisiei se va concentra pe șase domenii prioritare cu risc ridicat: reducerea dependențelor strategice de bunuri și servicii; atragerea de investiții sigure în UE; sprijinirea unei industrii europene dinamice de apărare și spațiu, precum și a altor sectoare industriale critice; asigurarea poziției de lider a UE în tehnologiile critice; protejarea informațiilor și datelor sensibile; protejarea infrastructurii critice a Europei.

Eficacitatea acțiunii UE va fi consolidată prin utilizarea instrumentelor existente într-un mod mai strategic și coordonat. Aceasta include, de exemplu, noi orientări privind verificarea ISD-urilor, luarea în considerare a aspectelor de securitate economică în anchetele de apărare comercială și prioritizarea finanțării pentru proiectele care vizează reducerea dependențelor UE.

UE lucrează, de asemenea, la noi instrumente pentru a aborda lacunele actuale în securitatea economică a UE. Prima propunere emblematică din cadrul noii comunicări privind securitatea economică, ResourceEU, a fost prezentată cu acest prilej, concentrându-se pe abordarea dependenței excesive a Europei de furnizorii străini de materii prime critice și semiconductori. Alte inițiative se află în diferite stadii de pregătire și implementare, inclusiv Regulamentul SAFE, Legea privind acceleratorul industrial, Legea privind dezvoltarea cloud și a inteligenței artificiale, Legea CHIPS 2.0, Legea privind industria cu emisii net zero, Legea privind materiile prime critice, Strategia pentru startup-uri și extinderi și programele spațiale ale UE.

Comisia va continua să colaboreze intens cu statele membre, țările terțe și cu părțile interesate cu privire la noua abordare strategică a securității economice. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)