Guvernul urmează să își angajeze răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraților în cadrul ședinței comune de plen a Camerei Deputaților și Senatului din 2 decembrie 2025.

Angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu are loc la ora 14:30.

Guvernul a aprobat un nou proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate, în ședința de guvern din 28 noiembrie. Parlamentarii au putut depune amendamente la proiectul de lege adoptat de Guvern până în dimineața zilei de 2 decembrie, ora 8:00.

***

De când este prim-ministru, Guvernul Ilie Bolojan și-a mai asumat răspunderea la 7 iulie și la 1 septembrie 2025.

La 7 iulie, Guvernul și-a angajat răspunderea pe un prim pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, materializat în Legea nr. 141/2025 privind Pachetul fiscal I. La 9 iulie 2025, partidele AUR, SOS RO și POT au depus o moțiune de cenzură. În 14 iulie, moțiunea de cenzură a opoziției nu a întrunit majoritatea de voturi necesară pentru adoptare, iar la 22 iulie, Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate depusă de AUR.

Între măsurile cuprinse de Legea nr. 141/2025 privind Pachetul fiscal I, se numără: creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%; creșterea cotei reduse de TVA, de la 5% și 9%, la 11%; majorarea cu 10% a accizelor pentru alcool, carburanți și țigări; introducerea contribuției la sănătate pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei; creșterea la 16% a impozitului pe dividende din 1 ianuarie 2026; înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026; modificarea sistemului de burse de merit; reducerea finanțării partidelor politice în anul 2026 cu 40% comparativ cu anul 2024 etc.

Guvernul și-a mai asumat răspunderea la 1 septembrie 2025 pe cinci proiecte cuprinse în cel de-al doilea pachet de măsuri anunțate de guvern încă din luna iulie 2025, conform https://www.cdep.ro/:

* proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 242/2025);
* proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (PL-x 244/2025);
* proiectul de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome (PL-x 245 /2025);
* proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății (PL-x 243/2025);
* proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 246/2025) (sursa: https://www.cdep.ro/pls/caseta/eCaseta2015.Agenda?dat=20250901)

În 3 septembrie 'Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că a depus patru moțiuni de cenzură pe patru dintre aceste proiecte, excepție fiind proiectul referitor la pensiile magistraților. Toate cele patru moțiuni de cenzură ale AUR au fost respinse la 7 septembrie. La 9 septembrie, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus la Curtea Constituțională și patru sesizări de neconstituționalitate împotriva a patru pachete de legi impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan. AUR a evidențiat că proiectele au fost adoptate 'fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor și fără un vot democratic'.

O parte dintre proiectele pe care Guvernul și-a angajat răspunderea la 1 septembrie au fost promulgate, devenind legi: Legea nr. 158/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice; Legea nr.145 din 3 octombrie 2025 privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome; Legea nr.163 din 23 octombrie 2025 privind modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.

***

Angajarea răspunderii Guvernului este o procedură prin care, pentru a face față unei situații deosebite ce necesită măsuri urgente, dar care sunt de competența Parlamentului, Guvernul urmărește adoptarea unor proiecte de lege prin cererea sprijinului legislativului, se arată în volumul 'Constituția României revizuită. Comentarii și explicații' (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).

În Constituția României se arată că executivul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege (art. 114).

Primul pas în procedura de asumare a răspunderii îl reprezintă întocmirea de către Guvern a unui proiect de lege sau program.

Pentru a declanșa procedura de angajare a răspunderii, este nevoie de convocarea Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună (art. 13 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului). Proiectul de lege sau de program al Guvernului este prezentat Birourilor Permanente reunite ale celor două camere, care stabilesc un termen în care parlamentarii pot depune modificări.

Urmează prezentarea proiectului sau programului de către prim-ministrul României în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. După prezentarea făcută de către premier începe să curgă un termen de trei zile în care se poate introduce o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.

Conform art. 114, alineat 2 din Constituție, Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată de majoritatea deputaților și senatorilor (majoritate absolută). În situația în care moțiunea este votată, atunci Guvernul se consideră demis, iar proiectul de lege rămâne neadoptat (art. 114 din Constituție).

În situația în care Guvernul nu a fost demis prin moțiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern (art. 114 din Constituție).

Înainte ca proiectele de lege pe care Guvernul și-a asumat răspunderea să fie promulgate, acestea mai pot fi supuse controlului de constituționalitate, conform articolului 146, alin. a) din Constituție.

În acest context, procedura angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici politice legate de rămânerea la guvernare sau demiterea Guvernului, se mai arată în volumul 'Constituția României revizuită. Comentarii și explicații'.

Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 1557 din 18 noiembrie 2009, modalitatea simplificată de legiferare prin angajarea răspunderii poate fi folosită numai atunci când adoptarea proiectului de lege în procedura obișnuită sau de urgență nu mai este posibilă.

Angajarea răspunderii Guvernului - potrivit art. 114 din Constituție - reprezintă o procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece, pe de o parte, prin conținutul său este un act ce emană de la executiv, și, pe de altă parte, prin efectul său, fie produce un act de legiferare, fie se ajunge la demiterea Guvernului. La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgență, se mai arată în decizia amintită.

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmărește ca acesta să fie adoptat în condiții de maximă celeritate, conținutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanță, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. Altfel, nu se justifică recurgerea de către Guvern la procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege, mai stabilește Curtea în Decizia nr. 1557 din 18 noiembrie 2009. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Anda Badea)