Parlamentul European a votat un buget pe 2026 care prevede 192,8 miliarde de euro în plăți și 190,1 miliarde de euro în angajamente, a adoptat un regulament care are drept scop consolidarea industriei de apărare a UE, a aprobat poziția pentru negocierile cu statele membre ale UE cu privire la noi norme menite să sporească transparența activităților de reprezentare a intereselor desfășurate în numele țărilor terțe în țări din Uniunea Europeană și a cerut UE și statelor membre să își asume o responsabilitate mai mare pentru securitatea europeană și să se angajeze în mod activ în inițiativele pentru obținerea păcii în Ucraina. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat cinci priorități pentru Uniunea Europeană și Kiev. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante evenimente ale intervalului 24-28 noiembrie 2025 privind activitatea instituțiilor Uniunii Europene.

Parlamentul European
La 26 noiembrie, la Strasbourg, Parlamentul European (PE) a votat un buget pe 2026 care prevede 192,8 miliarde de euro în plăți și 190,1 miliarde de euro în angajamente, reușind să obțină mai multe fonduri pentru cercetare, infrastructura transfrontalieră, managementul frontierelor, acțiune climatică și politica externă. PE a obținut o sumă suplimentară de 372,7 milioane euro pentru prioritățile stabilite, pe lângă ceea ce Comisia Europeană a propus inițial în proiectul său de buget, potrivit unui comunicat al PE. Bugetul UE pe 2026 a fost votat cu 419 voturi pentru, 185 împotrivă și 53 de abțineri (trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan).

Parlamentul European a adoptat, la 25 noiembrie, un regulament care are drept scop declarat consolidarea industriei de apărare a UE, de a promova achiziții publice comune la nivel european, de a intensifica producția și de a crește sprijinul pentru Ucraina. Regulamentul, convenit deja informal cu Consiliul UE, a fost adoptat cu 457 de voturi pentru, 148 împotrivă și 33 de abțineri. Acesta va institui primul program european privind industria de apărare, inițiativă care are drept obiectiv consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare a Europei și creșterea capacităților europene în acest domeniu. Regulamentul adoptat de PE trebuie aprobat de țările Uniunii, înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE (trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan).

La 25 noiembrie, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat faptul că Uniunea Europeană este gata să prezinte un text juridic privind utilizarea activelor ruse înghețate pentru nevoile financiare ale Ucrainei și nu poate fi imaginat un scenariu în care doar contribuabilii europeni să plătească factura pentru război.

În cadrul dezbaterii privind noul plan de pace pentru Ucraina, introdus de urgență pe ordinea de zi a sesiunii din septembrie, președinta CE a prezentat cinci priorități pentru Uniunea Europeană și Kiev. 'Principala prioritate este că orice acord trebuie să aducă o pace durabilă și justă și să asigure securitatea pentru Ucraina și Europa', a spus von der Leyen. Președinta CE a subliniat că a doua prioritate trebuie să fie suveranitatea Ucrainei. A treia prioritate ar trebui să fie, potrivit șefei CE, asigurarea nevoilor financiare ale Ucrainei. În al patrulea rând, a arătat ea, 'indiferent cum va arăta tratatul de pace, o mare parte va depinde de UE și de NATO'. Prin urmare, o pace durabilă nu poate fi realizată fără implicarea celor două blocuri. 'Cea din urmă prioritate este una care nu poate fi dată uitării, este vorba despre returnarea fiecărui copil ucrainean răpit de Rusia. 10.000 de băieți și fetițe a căror soartă este necunoscută, care sunt ținuți în Rusia', a mai spus Ursula von der Leyen.

Legislativul european și-a exprimat, la 25 noiembrie, acordul pentru o înțelegere cu țările UE privind noi norme pentru siguranța jucăriilor menite să îmbunătățească protecția sănătății copiilor, o actualizare a directivei din 2009 care vine ca răspuns la creșterea numărului de cumpărături online și la utilizarea tehnologiilor digitale. Țările UE și actorii din sector vor dispune de o perioadă de tranziție de patru ani și jumătate pentru a pune în aplicare noile măsuri, potrivit unui comunicat al PE. Regulamentul clarifică și înăsprește cerințele pentru operatorii economici, precum producătorii, importatorii, distribuitorii și furnizorii de servicii. De exemplu, producătorii vor fi obligați să aplice avertismentele folosind un limbaj ușor de înțeles. Dacă apar riscuri legate de jucării, producătorii vor trebui să ia măsuri corective și să informeze imediat autoritățile de supraveghere a pieței și consumatorii.

Parlamentul European a cerut, la 26 noiembrie, printr-o rezoluție adoptată, măsuri la nivelul UE pentru a proteja minorii online, inclusiv o limită de vârstă de 16 ani și interzicerea celor mai nocive practici care creează dependență. Eurodeputații au adoptat un raport non-legislativ cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 abțineri, prin care își exprimă profunda îngrijorare față de riscurile pentru sănătatea fizică și mintală cu care se confruntă minorii online. Ei cer o protecție mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care pot crește dependența și care afectează capacitatea minorilor de a se concentra și de a interacționa judicios cu conținutul online. Pentru a ajuta părinții să gestioneze prezența digitală a copiilor lor, PE a propus o limită de vârstă armonizată la nivel european de 16 ani pentru a accesa platformele de comunicare socială, serviciile de partajare a materialelor video și interlocutorii de IA. Potrivit rezoluției, minorii între 13 și 16 ani ar trebui să aibă acces cu consimțământul părinților, conform unui comunicat al PE.

La 25 noiembrie, la Strasbourg, eurodeputatul francez Bernard Guetta, din grupul Renew, a declarat, într-un briefing de presă, că discuțiile de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina trebuie să înceapă cu negocieri foarte profunde privind apărarea. Întrebat dacă Republica Moldova are șanse să deschidă până la finalul anului primul cluster de capitole de negociere cu UE, Guetta, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe al PE, a evitat să avanseze un termen în acest sens, dar a ținut să precizeze că trebuie să existe o prioritate.

Parlamentul European a cerut, la 25 noiembrie, statelor membre ale UE să continue procedura de retragere a dreptului de vot al Ungariei în Consiliul Uniunii Europene, invocând 'colapsul democrației, al statului de drept și al drepturilor fundamentale' din această țară condusă de premierul Viktor Orban, pe care-l acuză că se află în fruntea 'unui regim hibrid de autocrație electorală', potrivit EFE. În rezoluția votată de eurodeputați, cu 415 voturi pentru, 193 împotrivă și 28 de abțineri, aceștia condamnă ceea ce numesc 'eforturile deliberate și sistematice ale guvernului ungar de a submina valorile fundamentale ale UE', despre care afirmă că 'nu sunt o alegere opțională, ci un angajament fundamental asumat în mod liber' de fiecare stat membru al UE.

Parlamentul European a adoptat, la 27 noiembrie, poziția pentru negocierile cu statele membre ale UE cu privire la noi norme menite să sporească transparența activităților de reprezentare a intereselor desfășurate în numele țărilor terțe în țări din Uniunea Europeană, cu 392 voturi pentru, 88 împotrivă și 133 abțineri. Noile norme vizează sporirea transparenței și responsabilității democratice în reprezentarea intereselor desfășurate în numele țărilor terțe fără a restricționa implicarea civică legitimă, potrivit unui comunicat al legislativului comunitar. Potrivit sursei citate, eurodeputații au consolidat propunerea inițială a Comisiei Europene prin clarificarea definițiilor și introducerea de garanții pentru a se asigura că activitățile legitime care pot contribui în mod pozitiv la dezbaterea publică nu sunt stigmatizate. PE este acum pregătit să înceapă negocierile cu statele membre, odată ce Consiliul își adoptă propriul mandat.

Tot în acest context, la 25 noiembrie, la Strasbourg, raportoarea Adina Vălean, din grupul Partidului Popular European, a declarat că propunerea de directivă privind reprezentarea intereselor țărilor terțe este un prim pas și un exercițiu de transparență, nu de cenzură. Eurodeputata din România a explicat că propunerea de directivă vizează consolidarea transparenței activităților de lobby în numele țărilor terțe.

Parlamentul European a adoptat, la 27 noiembrie, o rezoluție, cu 401 voturi pentru, 70 împotrivă și 90 abțineri, prin care solicită UE să își asume o responsabilitate mai mare pentru securitatea europeană și să se angajeze în mod activ în inițiativele pentru obținerea păcii în Ucraina. Rezoluția îndeamnă UE și statele membre să dea dovadă de leadership și să continue să colaboreze cu SUA și cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune pentru a se asigura că negocierile pentru o pace justă și durabilă respectă principiile dreptului internațional (trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan).

Consiliul UE
La 26 noiembrie, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut reducerea dimensiunii și bugetului armatei ruse, pentru a se încheia războiul în Ucraina, în timp ce Bruxelles-ul examinează noi sancțiuni împotriva Rusiei, iar Statele Unite ale Americii au propus un plan de pace în care la unul dintre puncte se propune reducerea forțelor armate ucrainene, conform EFE. 'Dacă vrem să prevenim continuarea acestui război, atunci trebuie să reducem armata Rusiei și de asemenea bugetul său militar', a spus Kaja Kallas la conferința de presă, după o reuniune virtuală a miniștrilor de externe ai statelor UE pentru discutarea planului de pace propus de SUA.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, la 27 noiembrie, cea mai recentă revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență al Italiei, conform agenției ANSA (sursa: ANSA) AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ionela Gavril, editor online: Anda Badea)