Cântăreață, compozitoare și actriță, Björk Gudmundsdottir, cunoscută sub numele de scenă 'Björk', s-a născut la 21 noiembrie 1965, la Reykjavík, Islanda, Activitatea sa în domeniul muzicii acoperă o gamă largă de stiluri, în care a integrat sunete electronice și organice, explorând frecvent relația dintre natură și tehnologie.

Björk a înregistrat primul album solo, o colecție de versiuni cover ale unor cântece populare, în timpul studiilor muzicale, la vârsta de 11 ani. De-a lungul adolescenței, a evoluat în diverse trupe, ajungând la vârsta de 18 ani să cânte alături de Kukl, o trupă punk, care a devenit în cele din urmă Sugarcubes. Cu Björk ca solistă, Sugarcubes au câștigat aprecierea în Regatul Unit cu primul lor album, 'Life's Too Good' (1986). După ce au înregistrat încă două albume în următorii cinci ani, 'Here Today, Tomorrow, Next Week! și 'Stick Around for Joy', trupa s-a destrămat, iar Björk a început o carieră solo, menționează www.britannica.com.

După ce s-a mutat la Londra, Björk a lansat 'Debut', în 1993, primul ei album solo internațional. Acesta a reprezentat o abatere de la sunetul mai dur al trupei Sugarcubes și a inclus o gamă largă de stiluri muzicale, de la tehno-pop la jazz. 'Debut' a produs o serie de single-uri de succes, inclusiv 'Big Time Sensuality' și 'Venus as a Boy'. Următorul ei album, 'Post' (1995), a început cu single-ul 'Army of Me', o piesă sintetizată, caracteristică, vibrantă, acompaniată de cântecul de yodel al cântăreței.

Nedorind niciodată să se conformeze, Björk a lansat în 1997 cele mai experimentale lucrări ale sale: 'Telegram', un album întreg de remixuri ale trupei Post, și 'Homogenic', un proiect de studio cu colaboratorul Mark Bell. Bell și Björk au lucrat împreună și la 'Selmasongs', coloana sonoră pentru filmul 'Dancer in the Dark' (2000) de Lars von Trier, un musical tragic, în care a jucat și ea. Filmul a câștigat Palme d'Or la Festivalul de Film de la Cannes, iar Björk a fost desemnată cea mai bună actriță, potrivit www.imdb.com.

În 2001, Björk a lansat liniștitul și hipnoticul album 'Vespertine'. Primul ei album de studio în patru ani, acesta s-a abținut de la a depăși limitele muzicale care o făcuseră o vedetă a anilor 1990 și s-a concentrat în schimb pe o intimitate mai ritmică și contemplativă. 'Medúlla' (2004) a fost un album bazat exclusiv pe voce și sample-uri vocale, care a inclus beatboxeri (artiști vocal-percuție), coruri islandeze și britanice, în timp ce albumul la fel de eclectic 'Volta' (2007) s-a lăudat cu aranjamente sumbre de instrumente de alamă și ritmuri africane, producători al acestuia fiind artistul american Timbaland și Danja. Pentru 'Biophilia' (2011), Björk a folosit tablete pentru a compune melodii, care au fost lansate, pe lângă formatele convenționale, ca o serie de aplicații interactive pentru iPhone și iPad.

Björk a interpretat 'Oceania', un single de pe albumul 'Medúlla', la Jocurile Olimpice de vară din 2004 de la Atena. De asemenea, a compus coloana sonoră pentru filmul 'Drawing Restraint 9' (2005) al partenerului ei, Matthew Barney.
A reinterpretat sfârșitul relației sale cu Barney în albumul 'Vulnicura' (2015), coprodus cu Arca, și a lucrat din nou cu Arca la 'Utopia' (2017), care a inclus înregistrări cu cântece de păsări și un ansamblu de flaut.

În 2019, Björk a avut premiera seriei de spectacole multimedia 'Cornucopia', realizată pentru programul inaugural de la The Shed, o instituție culturală care s-a deschis la New York în acel an.

Academia Regală Suedeză de Muzică i-a acordat, în 2010, Premiul Polar Music pentru întreaga carieră, mai menționează www.britannica.com. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Björk/Facebook