DOCUMENTAR: 35 de ani de la adoptarea Cartei de la Paris pentru o nouă Europă (21 noiembrie)
La 21 noiembrie 1990, a fost adoptată, în capitala Franței, Carta de la Paris pentru o nouă Europă, de reprezentanții celor 35 de state participante la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE).
Documentul adoptat este un reper deosebit de important pentru Europa în perioada de după încheierea războiului rece. Carta de la Paris a reprezentat actualizarea, pentru perioada post-război rece, a versiunii Actului Final de la Helsinki din 1975, potrivit https://osce-network.net.
Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) a fost formalizată la Helsinki (Finlanda), la 1 august 1975, când 35 de lideri din Europa și America de Nord au semnat Actul Final al Acordurilor de la Helsinki, potrivit https://2001-2009.state.gov/ și https://www.csce.gov/.
Prin semnarea Cartei de la Paris a fost instituționalizat procesul de la Helsinki și a fost confirmată voința statelor participante ale CSCE pentru continuarea dialogului în vederea detensionării relațiilor dintre fostele blocuri antagonice, după încheierea războiului rece.
Carta a oferit o perspectivă nouă, nedivizată, incluzivă a unei Europe bazate pe valori occidentale, pe democrație, pe stat de drept și pe respectarea drepturilor omului.
Documentul prevede că astfel Europa se desparte de moștenirile trecutului și anunță momentul de încheiere al confruntării și divizării continentului european.
Inițiativa organizării unei noi reuniuni, similare celei organizate la Helsinki în 1975, a aparținut liderului sovietic Mihail Gorbaciov, cu prilejul discursului său intitulat ''Casa Comună Europeană'', susținut la Strasbourg, la 6 iulie 1989.
După căderea zidului Berlinului, la 9 noiembrie 1989, Gorbaciov a reluat, la 30 noiembrie 1989, inițiativa de organizare a unui summit ''Helsinki II'', care să abordeze noua situație politică europeană apărută după revoluțiile din centrul și estul continentului european, precum și în acord cu noua configurație statală în Europa.
În discursul de la Strasbourg, Gorbaciov făcea apel la configurarea unui viitor pan-european, care să includă valori umane universale, securitate colectivă și integrare economică.
În discursul faimos dedicat reunificării Germaniei, susținut la 28 noiembrie 1989, Helmut Kohl a întărit faptul că CSCE trebuie să rămână în centrul arhitecturii paneuropene.
La rândul său, președintele francez Francois Mitterrand propunea configurarea unui nou sistem de securitate în Europa, depășind diferențele generate de războiul rece. La 31 decembrie 1989, președintele Franței cerea organizarea unei Confederații pentru Europa care să includă statele din centrul și estul Europei, potrivit https://osce-network.net.
La 9 februarie 1990, președintele american George Bush a confirmat, într-o scrisoare, cancelarului german Helmut Kohl, că Statele Unite ale Americii vor o Germanie unificată în interiorul NATO.
De asemenea, liderii statelor NATO au avansat, în iulie 1990, posibilitatea transformării alianței dintr-un pact militar într-o organizație politică, iar CSCE să devină un actor mai important în ce privește viitorul Europei.
Au existat o serie de schimburi și negocieri la nivel politic și diplomatic între capitalele din estul și vestul Europei și între statele membre NATO pentru coagularea arhitecturii europene post-război rece, fiind avansate diferite opțiuni, în special după unificarea Germaniei.
La conferința de la Paris din 19-21 noiembrie 1990, liderii celor 35 de state ale Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa au adus și elemente noi față de Acordul Unic European de la Helsinki din 1975 prin semnarea Cartei.
Sursa foto: osce.org
În urma adoptării Cartei de la Paris pentru o nouă Europă, au apărut instituții care să ajute funcționarea organizației regionale pe continent: Biroul pentru alegeri libere, care, ulterior, a devenit Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din Varșovia, Centrul de prevenție a conflictelor de la Viena și Secretariatul organizației de la Viena. În 1992, a fost instituită funcția de secretar general al organizației. S-a convenit, de asemenea, ca miniștrii de externe să se reunească, în format frecvent, pentru consultații politice.
Semnarea Cartei a reprezentat exprimarea, la nivel organizațional, a sfârșitului divizării Europei și a deschis o perioadă de colaborare spre pace și prosperitate. În preambulul documentului se specifică: ''Era confruntării și a divizării Europei s-a încheiat. Declarăm că relațiile noastre actuale vor fi fondate pe respect și cooperare'', conform https://www.osce.org.
Sursa foto: osce.org
Carta a fost realizată pe principiile stipulate în Actul Final de la Helsinki, conform cărora fiecare stat membru își asumă: respectarea inviolabilității frontierelor, respectă neamestecul în chestiunile interne ale altor state și respectă drepturile omului - drepturile fundamentale, libertatea de mișcare a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor, conform www.ambafrance.org.
Procesul a cunoscut o nouă etapă, prim amendarea în 1999, a Cartei pentru Securitate Europeană.
Participarea Statelor Unite ale Americii la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa a impulsionat găsirea soluțiilor pentru probleme politice și de securitate care vizau Europa după încheierea războiului rece. Astfel, în urma demersurilor depuse în diferite formate de negociere, la 19 noiembrie 1990, a fost semnat Tratatul privind Forțele Convenționale în Europa (CFE), potrivit www.armscontrol.org și https://www.osce.org/.
La 1 ianuarie 1995, Conferința de Securitate și Cooperare în Europa a devenit Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca urmare a deciziei adoptate la Summitul de la Budapesta din 5-6 decembrie 1994, potrivit https://www.osce.org/.
În prezent, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa reunește 57 de state membre din Europa, America de Nord și Asia Centrală, fiind cea mai mare organizație de securitate regională a planetei și un important cadru regional pentru promovarea democrației, respectării drepturilor omului și promovării securității la nivel internațional, conform https://www.osce.org/. Secretar general al OSCE este, din decembrie 2024, diplomatul de carieră Feridun H. Sinirlioglu (Turcia), potrivit https://www.osce.org/sg. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: cvce.eu
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Festivalul Naadam din Mongolia
Înscris în 2010 pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, Festivalul național Naadam este celebrat în fiecare an între 11 și 13 iulie în Mongolia, potrivit https://ich.unesco.org/. Festivalul se concentrează pe trei jocuri tradiționale: cu
6 august - Ziua minerului
La 6 august este marcată anual Ziua minerului, în această zi fiind comemorați minerii uciși în timpul grevei de la Lupeni din august 1929. Totodată, cu acest prilej, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncă din minerit. Greva muncitorilor mineri de la Lupeni a izbucnit la 5 august 1929 din cauza nerezolvării conflict
6 august - Ziua Hiroshima
La 6 august, în fiecare an, este marcată Ziua Hiroshima, prin organizarea Ceremoniei Memoriale a Păcii, în fața monumentului funerar din Parcul Memorial al Păcii. Evenimentul anual, care are loc între orele 8.00 - 8.50 (ora Japoniei), este dedicat sutelor de mii de oameni care au murit în bombardamentele atomice din 1945, ce au distrus orașele Hiroshi
Cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland (6-9 august)
Între 6 și 9 august 2026, este programată cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland, ce se desfășoară în inima Transilvaniei, pe teritoriul istoric cunoscut drept Țara Ovăzului (Haferland), arată haferland.ro. Evenimentul, dedicat culturii, tradițiilor și patrimoniului sașilor
6 august - Ziua internațională a țărilor în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (ONU)
Țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (LLDC) sunt dependente de vecinii de tranzit pentru o rută către piețele mondiale. Acest dezavantaj geografic crește costurile de transport, introduce întârzieri evitabile și expune aceste țări la instabilități politice sau economice de-a lungul acestor coridoare. Rezultatele sunt evidente: costurile medii de
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Schimbarea la Față a Domnului (6 august)
Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos este prăznuită de creștinii ortodocși în fiecare an, pe 6 august. Sărbătoarea este cunoscută în popor și sub denumirea de Preobrajenia sau Probojenia, care provine din slavonă și înseamnă 'transformare' sau 'schimbare'. Minunea Schimbării la Față a Domnului s-a săvâr
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 august
Ortodoxe Schimbarea la Față a Domnului Greco-catolice Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos Romano-catolice Schimbarea la Față a Domnului Fer. Octavian, ep. Schimbarea la Față a Domnului încheie șirul praznicelor &icir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 august
Este a 218-a zi a anului 2026. Au mai rămas 147 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 08 m și apune la 20 h 34 m. Luna răsare la 23 h 55 m și apune la 14 h 52 m. Luna la Ultimul Pătrar la 05 h 21 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Cea de-a 17-a ediție a Festivalului Serile Filmului Românesc (5-9 august)
În perioada 5-9 august 2026, Iașul devine din nou capitala filmului românesc prin cea de-a 17-a ediție a Festivalului Serile Filmului Românesc (SFR). Manifestarea, organizată de Asociația ARTIS în parteneriat cu Ateneul Național din Iași, își propune să transforme cinci zile de august într-un spațiu de reflecție, dialog și reconectare prin
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 august
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Schimbării la Față a Domnului; Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț; Sf. Mc. Evsignie; Sf. Nona, mama Sf. Ier. Grigorie Teologul; Sf. Ier. Fabian, episcopul Romei Greco-catolice Sf. m. Eusignie; Sf. papă Fabian Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 august
Este a 217-a zi a anului 2026. Au mai rămas 148 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 07 m și apune la 20 h 36 m. Luna răsare la 23 h 22 m și apune la 13 h 34 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 110 ani de la semnarea Convenției de alianță politică și militară dintre România și Antanta (4 august)
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, spectrul european fusese împărțit în două blocuri politico-militare care exercitau o influență majoră asupra continentului în plan politic și economic: Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria, la care ulterior vor adera Turcia și Bulgaria) și Antanta (Imperiul Britanic, Franța și
Fosta actriță Meghan Markle, ducesă de Sussex, împlinește 45 de ani (4 august)
Fosta actriță americană, Meghan Markle, ducesă de Sussex, soția prințului Harry, fiul regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, s-a născut pe 4 august 1981, în Los Angeles, California. Mama sa, Doria, de origine afro-americană, este terapeut clinic și instructor de yoga, iar tatăl său, olandezul Thomas, a fost asistent de regie pe platourile de filmare. Părinții să
Barack Obama, cel de-al 44-lea președinte al SUA, împlinește 65 de ani (4 august)
Barack Hussein Obama II s-a născut la 4 august 1961 în Honolulu, Hawaii, conform obamalibrary.gov. Este al 44-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (20 ianuarie 2009 - 20 ianuarie 2017) și primul afro-american care a ocupat această funcție. Tatăl său, Barack Obama Sr., a fost un student
Reuniune a miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta (4 august)
Miniștrii de interne ai Uniunii Europene se reunesc la 4 august 2026, prin videoconferință, pentru a lua în discuție criza migranților din exclava spaniolă Ceuta, considerată cea mai gravă criză a migrației dintre Spania și Maroc după cea din 2021, informează site-ul consilium.europa.eu/. Un număr