Ziua mondială a copiilor este sărbătorită, anual, la data de 20 noiembrie. La această dată, Adunarea Generală a ONU a adoptat, în 1959, Declarația Drepturilor Copilului și, în 1989, Convenția cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), notează site-ul https://www.unicef.org/.

În 2025, tema zilei este 'My Day. My Rights' și oferă oportunitatea de a ne concentra asupra problemelor care contează cel mai mult pentru copii - o locuință, accesul la servicii medicale pentru o stare bună de sănătate, accesul la educație. Însă, în prea multe locuri, astăzi, drepturile copiilor sunt înțelese greșit, ignorate sau chiar negate și atacate. Liderii mondiali trebuie să își respecte obligațiile asumate în temeiul Convenției cu privire la Drepturile Copilului și să respecte, să protejeze și să îndeplinească drepturile fiecărui copil, de pretutindeni. Investițiile pe care le facem în copii, astăzi, asigură un viitor mai bun pentru ei și pentru noi toți.

Pe 20 noiembrie, UNICEF, parteneri, guverne, companii, părinți, profesori și copii din întreaga lume pun în lumină drepturile copiilor și fac apel la liderii mondiali să accelereze acțiunile necesare pentru a proteja și îndeplini drepturile fiecărui copil, fără discriminare. Totodată, școlile și clădirile emblematice din întreaga lume se luminează sau sunt vopsite în albastru, o acțiune ce sprijină drepturile copilului. De-a lungul anilor, repere celebre din întreaga lume s-au alăturat campaniei, inclusiv Turnul Eiffel din Franța, Chichen Itza din Mexic și sute de clădiri istorice din India.

UNICEF - Fondul pentru Copii al Organizației Națiunilor Unite este organizația care se ocupă cu promovarea și coordonarea acestei zile speciale. UNICEF lucrează în cele mai dificile locuri din lume pentru a ajunge la cei mai dezavantajați copii și adolescenți și pentru a proteja drepturile fiecărui copil, pretutindeni. Unul dintre cei mai mari furnizori de vaccinuri din lume, UNICEF sprijină sănătatea și nutriția copiilor, sursele de apă potabilă și canalizarea, educația de calitate și dezvoltarea de competențe, prevenirea și tratamentul HIV pentru mame și bebeluși și protecția copiilor și adolescenților împotriva violenței și exploatării. Înainte, în timpul și în urma situațiilor de urgență umanitară, UNICEF este la fața locului, aducând ajutor și speranță salvatoare copiilor și familiilor lor.

În octombrie 2021, UNICEF a publicat Planul strategic 2022-2025, ce reflectă angajamentul fără rezerve al UNICEF de a promova drepturile tuturor copiilor, pretutindeni, așa cum este stipulat în Convenția pentru Drepturile Copilului și ghidat de Angajamentele de bază pentru copii în acțiunea umanitară. Acest Plan strategic vine într-un moment crucial în care drepturile copiilor sunt amenințate la un nivel care nu a fost văzut de mai mult de o generație. Este primul dintre cele două planuri succesive către 2030 și reprezintă contribuția UNICEF la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), axate pe copii în toate situațiile. Ca atare, oferă un cadru global pentru programele de țară și comitetele naționale, indică site-ul https://www.unicef.org/.

Declarația pentru Drepturile Copilului definește drepturile copiilor la protecție, educație, sănătate, joacă, adăpost și o alimentație potrivită. Preocupată de vulnerabilitatea femeilor și a copiilor în situații de urgență și de conflict, Adunarea Generală a invitat, în 1974, statele membre să respecte Declarația privind protecția femeilor și a copiilor aflați în situații de urgență și conflicte armate. În 1978, Comisia pentru Drepturile Omului a prezentat un proiect de Convenție privind Drepturile Copilului, în vederea examinării, unui grup de lucru al statelor membre, agențiilor și organizațiilor interguvernamentale și neguvernamentale. Convenția ONU pentru Drepturile Copilului - cel mai larg ratificat tratat (196 de țări) privind drepturile omului din istorie - recunoaște rolul copiilor ca actori sociali, economici, politici, civili și culturali. Convenția recunoaște copiii ca ființe umane și indivizi cu propriile lor drepturi și subliniază faptul că perioada copilăriei este separată de vârsta adultă și durează până la 18 ani; este un timp special, protejat, în care copiii trebuie lăsați să crească, să învețe, să se joace, să se dezvolte și să înflorească cu demnitate, conform https://www.unicef.org/.

Convenția a inspirat, în ultimele decenii, guvernele să schimbe legile și politicile și să facă investiții, astfel încât tot mai mulți copii să primească în sfârșit îngrijirea sănătății și alimentația de care au nevoie pentru a supraviețui și a se dezvolta, existând garanții mai puternice pentru a proteja copiii de violență și exploatare. De asemenea, a permis mai multor copii să-și facă vocea auzită și să participe la consolidarea societăților lor.

România a fost printre primele state care au semnat și ratificat Convenția ONU, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. În 2004, a fost adoptată Legea nr. 272 pentru protecția și promovarea drepturilor copiilor (republicată în temeiul art. V din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare), care reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea și garantarea drepturilor copilului. Autoritățile publice, organismele private autorizate, precum și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile cu protecția copilului sunt obligate să respecte, să promoveze și să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituție și lege, în concordanță cu prevederile Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, și ale celorlalte acte internaționale în materie la care România este parte, conform https://www.mmuncii.ro/.

Adunarea Generală a ONU a adoptat, în 2000, două Protocoale Opționale la Convenție: unul interzice recrutarea copiilor sub 18 ani în forțele armate sau participarea acestora la ostilități; celălalt întărește interdicțiile și sancțiunile privind vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă. Un al treilea Protocol Opțional, adoptat de Adunare în 2011, a intrat în vigoare în 2014. Acesta prevede o procedură de comunicare care permite copiilor, în mod individual, să depună plângeri cu privire la încălcarea drepturilor lor, în temeiul Convenției și a primelor două Protocoale, potrivit https://www.un.org/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)